Atacul greşit direcţionat de forţele coaliţiei internaţionale din Siria şi acuzaţiile aduse de Rusia americanilor se află pe primele pagini ale presei străine. Ziarele din lumea largă sunt atente şi la alegerile din Rusia. Comentatorii internaţionali fac totodată un bilanţ al summitului european de la Bratislava, menit a stabili traiectoria blocului comunitar după Brexit.
„SUA recunosc că bombardamentele îndreptate împotriva ISIS au ucis trupe siriene”, titrează New York Times. Washington Post detaliază: „Comandamentul central al armatei americane a afirmat că îşi stabilise drept ţintă o presupusă poziţie a Statului Islamic” şi că a „revocat atacul după ce Rusia a informat că au fost lovite poziţii deţinute de armata siriană”. Iar Wall Street Journal conchide că atacul greşit direcţionat „ameninţă să răstoarne armistiţiul din Siria”. Un armistiţiu pus sub semnul întrebării de Rusia, în cadrul întrunirii de urgenţă a ONU, remarcă The Guardian. Acelaşi cotidian londonez citează agenţia de presă de stat de la Damasc, potrivit căreia trupele guvernamentale siriene ar fi „recâştigat controlul asupra zonelor cucerite de ISIS în estul ţării, după atacul american, ucigând zeci de extremişti ‘ca urmare a agresiunii aviatice americane'”.
Alegerile din Rusia sunt o altă temă predilectă a presei internaţionale. Ziarul moscovit Kommersant informează că „cetăţenii ruşi au votat pentru componenţa Dumei de Stat, i-au ales pe deputaţii în parlamentele regionale şi guvernatorii din 9 regiuni”. Acelaşi cotidian rus punctează că „cei mai pasivi cetăţeni ruşi s-au dovedit a fi locuitorii Moscovei şi ai Sankt Petersburgului”. Iar agenţia de presă Tass îl citează pe preşedintele Putin, care „le-a cerut ruşilor” să voteze, aceasta fiind o „datorie civică a fiecărui alegător şi o manifestare a sentimentelor sincere faţă de ţara proprie”. Totuşi, ziarele din alte ţări pun la îndoială condiţiile în care votează alegătorii din cea mai întinsă ţară de pe glob. Wall Street Journal notează că deşi „Kremlinul a spus că votul va fi corect şi concurenţial, este improbabil să pună la încercare poziţia dominantă a preşedintelui Vladimir Putin”. Le Figaro constată că „de 15 ani, rezultatele alegerilor se aseamănă şi desfăşurarea mai multor scrutine a fost contestată de opoziţie, care denunţă aproape la fiecare scrutin nereguli masive”. În fine, ziarul spaniol La Vanguardia titrează: „Rusia votează, Putin supraveghează”. Cu concluzia că „în pofida reformelor electorale şi a efortului de spălare a imaginii, partidul aflat la putere va fi în continuare majoritar, opoziţia îşi va menţine rolul formal în Dumă, în timp ce celelalte formaţiuni vor putea fluiera de mirare dacă vor obţine vreun loc”. De altfel, „Putin nu are un rol fundamental în aceste alegeri, fapt care elimină tensiunea în rândul celei mai combative opoziţii, contribuie la plictiseala electorală şi poate neutraliza votul de protest”, rezumă La Vanguardia.
Presa străină inserează şi ecouri la summitul de la Bratislava. „Cei 27 îşi dau şase luni pentru a reda încrederea în Uniunea Europeană”, remarcă La Libre Belgique. Financial Times reţine avertismentul premierului slovac, care a spus că Europa va face ca Brexit să fie „foarte dureros” pentru Regatul Unit. „Drept reacţie la convorbirile de la Bratislava, Marea Britanie spune că va face uz de veto faţă de crearea capabilităţilor militare ale UE, cât timp va mai fi membru” al blocului, citim în EUobserver. Le Monde observă ironic: „Şi totuşi, a fost frumos la Bratislava, la primul summit al liderilor europeni în 27, fără britanici. Fotografiile au fost reuşite, atât cele cu castelul care străjuieşte oraşul, cât şi acelea din timpul croazierei pe Dunăre…” De la Varşovia, Gazeta Wyborcza este de părere că summitul nu a adus nimic concret, reuşind „să treacă sub tăcere câteva din cele mai fierbinţi teme ale Uniunii, de la distribuirea refugiaţilor, la reforma euro”. Iar din Spania, El Mundo subliniază, în editorialul său, necesitatea „renaşterii urgente a Uniunii Europene”, notând că „pentru prima dată de la constituirea sa, UE a susţinut un summit cu mai puţini membri decât la cel anterior” şi reliefând că „Brexitul este un eveniment de maximă importanță în viața a ceea ce a reprezentat cel mai mare proces de uniune politică și economică din istorie, deoarece a covârșit cu îndoieli guvernele și opinia publică”. În fine, un alt ziar spaniol, ABC îşi îndreaptă privirile spre Turcia şi informează că „în ultimii 10 ani au fost ridicate 9.000 de noi moschei” adică o creştere cu peste 10% a numărului de temple musulmane în această ţară eurasiatică. Iar cea mai mare din aceste moschei a fost construită la Istanbul, pe 30.000 de metri pătraţi şi cu capacitatea de a primi 40.000 de credincioşi, mai aflăm din ziarul iberic.
Adriana Buzoianu, RADOR
