Situaţia din Siria, pe fondul desfăşurării sesiunii generale a ONU, este atent urmărită de presa internaţională. Ziarele străine publică totodată numeroase articole despre relaţiile dintre Rusia şi Statele Unite, precum şi despre alegerile din America. Iar din jurnalele de la Chişinău aflăm despre ultimul scandal financiar de proporţii, în cadrul căruia au fost arestaţi mai mulţi magistraţi.
Cotidianul spaniol El Mundo îşi intitulează editorialul „Un nou eşec în instaurarea păcii în Siria”. Cu explicaţia că „Atacarea unui convoi umanitar care transporta alimente de primă necesitate şi medicamente spre oraşul Alep a pus capăt celei mai recente încercări de a opri războiul din Siria, un conflict care durează de peste 5 ani şi care a adus moartea a peste 400.000 de persoane”, provocând totodată strămutarea a aproximativ 5 milioane de oamneni, refugiaţi în diferite ţări. Şi din Franţa, Le Point vorbeşte de „eşecul diplomaţiei şi reluarea luptelor” în Siria, pe fondul acuzaţiilor pe care şi le aduc reciproc SUA şi Rusia, prezente la Adunarea generală a ONU de la New York, în timp ce „comunitatea internațională asistă neputincioasă la eșecul diplomației și la reluarea violențelor”. Un alt ziar din Hexagon, Le Monde incriminează „tăcerea Statelor Unite” şi „neputinţa Franţei” în cadrul discuţiilor de la ONU pe tema Siriei. Totuşi, New York Times susţine că „Obama analizează posibilitatea înarmării kurzilor sirieni”, ceea ce ar putea „accelera ofensiva împotriva Statului Islamic, dar ar escalada totodată tensiunile dintre Statele Unite şi Turcia”. Le Soir remarcă în schimb că în ultimul său discurs la ONU, preşedintele Obama a acuzat Rusia că „încearcă să-şi recupereze gloria trecută cu ajutorul forţei”. Forţa este de altfel ceea ce pare a-i fascina pe mulţi alegători americani, după cum remarcă cotidianul rus Pravda, care citează un sondaj de opinie realizat de The Economist, conform căruia „doar 27% din numărul republicanilor chestionaţi au o atitudine negativă faţă de Vladimir Putin”, comparativ cu 66% în urmă cu doi ani. Rămânem la campania electorală din Statele Unite, care se menţine în centrul atenţiei presei din America, în primul rând, dar şi al jurnalelor din ţările europene. Financial Times notează că „politicile comerciale ale lui Trump ar trimite Statele Unite în recesiune”, iar The Guardian scrie despre una din temele recurente ale strategiei de securitate naţională a candidatului republican. Planul prevede „preluarea petrolului” din Irak, din zonele controlate de extremiştii din Statul Islamic, ceea ce „ar secătui sursele de finanţare ale jihadiştilor şi ar recompensa Statele Unite pentru costurile angajamentelor lor militare în Orientul Mijlociu”, insistă dl Trump, citat de The Guardian. Iar de peste Ocean, sub titlul „Donald Trump, candidatul imposibil de scufundat”, New York Times observă că „multe din remarcile făcute de dl Trump le-ar fi prejudiciat serios şansele altor candidaţi, dar el şi-a păstrat popularitatea în pofida acuzaţiilor de rasism şi corupţie”. De altfel, candidatul republican la preşedinţia Statelor Unite are un adept convins în Moldova de peste Prut. După cum scrie publicaţia din Chişinău, Info-Prim Neo, primarul de Bălţi Renato Usatîi „a decis să-şi anunţe sprijinul pentru Donald Trump”. „Dincolo de similitudinile dintre cei doi ca personaje politice”, Usatîi, care are şi el aspiraţii prezidenţiale, „promite că împreună cu Trump va rezolva multe probleme ‘nu doar în SUA, ci şi în Moldova'” pe care o va „salva de oligarhi”, mai citim în publicaţia moldoveană. Deocamdată însă, de la Chişinău, Moldpres relatează despre cei 16 judecători şi executori judecătoreşti reţinuţi pentru „complicitate la săvârşirea infracţiunilor de spălare a peste 20 de miliarde de dolari”. Adică „cea mai mare operaţiune de spălare de bani din Europa de Est”, care „l-a implicat pe un văr de-al lui Vladimir Putin, ofițeri FSB, firme rusești, companii off-shore, bănci din Rusia, Letonia și Moldova, judecători moldoveni, agenți de influenţă și figuri importante ale lumii interlope”, scrie ziarul Timpul. Cu precizarea că Republica Moldova a fost folosită „ca un mijloc de a injecta ilegal bani în sistemele financiare din UE” în perioada 2010-2014.
(Adriana Buzoianu, RADOR)
