La recenta reuniune de la Viena a ţărilor de pe „ruta Balcanilor”, liderii europeni au convenit că UE trebuie să restabilească controlul asupra frontierelor sale externe, informează presa internaţională. Cancelarul Austriei, Christian Kern, iniţiatorul acestei reuniuni regionale, a declarat că autorităţile, nu traficanţii, decid cine vine în Europa, iar cancelarul german Angela Merkel a anunţat că UE are nevoie de cooperarea statelor africane pentru a asigura întoarcerea migranţilor care nu au dreptul să stea în Europa, relatează Deutsche Press Agentur. Problema migraţiei, care a costat-o pe Angela Merkel recente pierderi electorale, o mobilizează din nou în căutarea unei unităţi de acţiune, constată Le Figaro. Întreaga Europă trece printr-o perioadă de transformări cruciale, a afirmat, la rândul său premierul ungar Viktor Orbán, pentru portalul catolic de ştiri Magyar Kurír. Viktor Orbán a propus, în cadrul summit-ului de la Viena privind migraţia, stabilirea unei noi linii europene de apărare, în cazul în care acordul dintre Turcia şi UE ar deveni imposibil de aplicat, notează Radio Kossuth. Premierul ungar a afirmat, de asemenea, că UE ar trebui să construiască „un oraş imens pentru refugiaţi”, pe coasta Libiei, pentru analizarea solicitărilor de azil, scrie Reuters. Totodată, preşedintele francez Francois Hollande a declarat că imigranţii din tabăra de la Calais urmează să fie distribuiţi în nouă mii de centre de primire în întreaga Franţă, notează Liberation.
Reunită în şedinţă de urgenţă, ONU solicită încetarea ostilităţilor şi protejarea civililor din Alep, Siria. Totodată, miniştrii de externe din Germania, Statele Unite, Fraţa, Italia, Marea Britanie au cerut Rusiei „să îşi demostreze voinţa” de a salva armistiţiul din Siria, titrează La Razon. Reprezentanţii americani şi europeni au arătat că este nevoie de susţinerea Rusiei pentru ca ajutorul umanitar în Siria să sosească fără probleme, adaugă ziarul spaniol. Franţa şi Marea Britanie au lansat ideea anchetării Rusiei pentru crime de război în Siria, reţine Stars and Stripes. Trimisul rus la ONU, Vitali Churkin, a respins acuzaţiile aduse Rusiei de Occident privind tergiversarea soluţionării conflictului sirian, subliniind că militanţii ar fi principalul motiv pentru eşecul livrării ajutoarelor umanitare la Alep, scrie Russia Today. Luptele din Siria nu se reduc la o înfruntare binară între Damasc şi formaţiunile jihadiste, apreciază Le Monde şi explică: Sunt războaie multiple. Iranul vrea să îşi menţină şi să îşi întărească punctul de sprijin în lumea arabă, adică în Siria. Hezbollahul libanez vrea să rămână în Siria, pentru a deschide, la nevoie, un al doilea front împotriva Israelului. Miliţiile afgane şi irakiene, şiite, sunt obediente Teheranului. Turcia, prezentă acum în teren, luptă împotrivă kurzilor. Saudiţii şi qatarioţii doresc, prin intermediul rebeliunilor islamiste, să oprească avansul Iranului în Machrek. Aşadar, acţiunea combinată a Statelor Unite şi Rusiei rămâne unica soluţie pentru a ajunge la o oprire a luptelor în Siria, concluzionează Le Monde.
În SUA, Hillary Clinton şi Donald Trump se vor înfrunta azi în prima dezbatere generală din campania prezidenţială, anunţă Bloomberg. Audienţa ar putea atinge cota record de 100 de milioane de telespectatori, crede The Washington Times. Va putea viitorul preşedinte să vindece profundele răni politice ale Americii, se întreabă retoric Newsweek. Mulţi alegători şi-au definit deja poziţia, dar 9%, potrivit unor sondaje, tot nu ştiu cu cine să voteze, după un an de campanie electorală tensionată, în care atacurile au înlocuit adesea dezbaterile de fond, crede La Libre Belgique.
NASA prezintă azi noi descoperiri, anunţă Europe 1. Observaţiile efectuate cu telescopul spaţial Hubble pe misterioasa „lună îngheţată” a planetei Jupiter, unul dintre cele mai interesante locuri din sistemul solar pentru a sprijini viaţa, aduc „indicii surprinzătoare de activitate” ce poate fi legată de prezenţa unui ocean sub gheaţă, scrie El Mundo. În acest sens, NASA intenţionează să cheltuiască peste o sută de milioane de dolari în deceniul 2020 – 2030, pentru a colecta mai multe mostre de pe acest satelit al lui Jupiter.
Cristina Zaharia – RADOR
