În Ungaria s-a încheiat referendumul asupra acceptării sau respingerii cotelor obligatorii impuse de UE pentru relocarea imigranţilor, anunţă presa internaţională. Premierul ungar Viktor Orban se îndreaptă spre un semi-eşec, dată fiind prezenţa la urne de sub 50%, deşi votul de respingere a cotelor a fost covârşitor, notează Le Monde. Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, a avertizat guvernul ungar că „face un joc periculos” şi atenţionează că Budapesta nu poate anula decizia privind cotele pentru migranţi, notează Europe Online Magazine. Referendumul este o stratagemă a premierului Orban pentru a câştiga popularitate, şi nu pare a avea un efect legal, crede The Economist. Este, de asemenea, o provocare la adresa autorităţii Bruxelles-ului şi a conducerii Germaniei, principala susţinătoare a schemei de strămutare, opinează revista britanică. Problema refugiaţilor nu poate fi soluţionată prin cote obligatorii, a afirmat ministrul de Externe austriac, Sebastian Kurz, într-un interviu pentru Welt am Sonntag. Oficialul conservator de la Viena a atras atenţia că UE nu ar trebui „să se agaţe” de această decizie, întrucât „obiectivul este nerealizabil”, iar discuţiile referitoare la cotele obligatorii ar putea să pună în pericol solidaritatea UE. La rândul său, ministrul german de Interne, Thomas de Maiziere, a declarat că în ţara sa au intrat mai puţini refugiaţi în 2015, numai 890.000, în loc de 1,1 milioane, cât se raportase anterior, citează Europe Online Magazine. În acelaşi timp, manifestaţii, solicitări de referendum şi acte de violenţă au avut loc în apropiere de Calais, Franţa, faţă de condiţiile în care trăiesc migranţii din tabăra de refugiaţi supranumită „Jungla”, informează Liberation. Programul de repartizare a migranţilor de aici, propus de autorităţile franceze, suscită reacţii prompte, şi nemulţumirea localnicilor creşte împotriva planului considerat arbitrar, adaugă Le Figaro.
SUA şi Rusia, prin intermediul miniştrilor de Externe, John Kerry şi Serghei Lavrov, au discutat despre posibile căi de oprire a violenţelor în orasul Alep, cândva nod comercial al Siriei, consemnează Stars and Stripes. Rusia a avertizat SUA să nu întreprindă nicio acţiune militară împotriva forţelor guvernamentale siriene, un purtător de cuvânt al Ministeruluui rus de Externe declarând că o intervenţie militară americană ar avea consecinţe îngrozitoare în Orientul Mijlociu, citează Russia Today. Cu ocazia marcării unui an de la începerea campaniei aeriene ruseşti în Siria, ministrul rus de externe a declarat la BBC World News TV că SUA nu şi-ar fi respectat promisiunea de a separa puternica grupare Jabhat Fateh al-Sham (fostul Front al-Nusra), şi alte grupări extremiste, de rebelii moderaţi. În acelaşi interviu, Serghei Lavrov a acuzat Vestul de nepăsare în faţa suferinţei civililor din Alep. Ria Novosti aminteşte că militarii ruşi au distribuit 1.500 de tone de ajutoare umanitare, constând în alimente şi medicamente, populaţiei din estul oraşului Alep. La rândul lor, Statele Unite au acuzat Rusia că, prin atacurile sale, ar arunca elementele moderate din opoziţia siriană în mâinile extremiştilor, completează USA Today.
FMI va adăuga yuanul chinezesc în coşul său de valute de rezervă, ca o recunoaştere internaţională a paşilor uriaşi făcuţi de China spre integrarea în sistemul economic global, dominat de decenii de SUA, Europa şi Japonia, scrie Bloomberg. Moneda chinezească se va alătura celor patru mari monede: dolarul american, euro, yenul japonez şi lira sterlină. În urma acestei decizii, yuanul chinezesc va fi folosit drept una dintre monedele de creditare prin care FMI va împrumuta de urgenţă statele aflate în dificultate, iar decizia FMI este reciproc avantajoasă pentru China şi pentru lume, şi ar trebui să stimuleze eforturile de deschidere a pieţelor financiare ale Beijingului, opinează ziarul economic american. În cazul în care China se angajează la reforme financiare suplimentare şi economia continuă să crească, apreciază China Daily, yuanul ar putea reprezenta circa 10 până la 15 la sută din rezervele valutare globale în următorii 10 până la 15 ani, devenind o provocare serioasă pentru monedele de rezervă existente, cum ar fi yenul japonez sau lira sterlină.
(Cristina Zaharia)
