„Val de tensiuni între Washington şi Moscova” titrează Le Figaro. Relaţiile dintre SUA şi Rusia au atins din nou o cotă asemănătoare celei de pe vremea Războiului Rece, după ce Administraţia Obama a renunţat la efortul de a mai conlucra cu Rusia pentru încetarea războiului civil din Siria şi formarea unui front comun împotriva teroriştilor de acolo, iar Moscova a suspendat un important acord nuclear, detaliază Washington Post. Cotidianul american mai notează că marţi, secretarul de stat american, John Kerry, şi-a arătat din nou indignarea faţă de Rusia, acuzând Moscova că favorizează războiul în locul unei soluţii diplomatice. Cooperarea dintre Rusia şi America a fost distrusă de acei oficiali de la Washington care au încercat să rezolve criza siriană prin forţă, vine şi replica ministrului rus de externe, Serghei Lavrov, potrivit Russia Today. Publicaţia rusă observă că în ciuda ruperii cooperării, atât Lavrov, cât şi Kerry şi-au reafirmat intenţia de a găsi o soluţie pentru pacea din Siria. Deocamdată, după cum remarcă Washington Post, în urma eşuării armistiţiului din Siria, administraţia americană nu mai are nicio opţiune la îndemână în măsură să pună capăt măcelului din oraşul Alep.
Tensiunile dintre America, Rusia şi China ar putea zădărnici cea de-a şasea încercare de a-l alege pe următorul secretar general al ONU, constată The Guardian, comentând că dintre cei nouă înscrişi în cursă trebuie găsit un candidat care ar întruni dacă nu cea mai mare acceptare, cel puţin cea mai mică respingere din partea puterilor-cheie ale plantetei. „Moscova vrea în fruntea ONU o femeie din Europa din Est”, titrează La Stampa, iar publicaţia Sofia Globe analizează şansele pe care le au cele două candidate bulgăroiace, în special comisarul european Kristalina Gheorghieva. America ar susţine mai degrabă candidata din Argentina sau pe portughezul Antonio Guterres, este de părere To Vima. Anticipând un nou eşec în alegerea viitorului secretar general ONU, ziarul elen vorbeşte despre oportunisme geopolitice şi acţiuni de culise la nivel mondial. Le Temps scrie despre dezamăgirile actualului secretar general al ONU. După un deceniu în fruntea Națiunilor Unite, Ban Ki-moon și-a luat la revedere de la comunitatea internațională, susținând un discurs la Geneva, ocazie cu care a denunțat din nou, în fața presei, lipsa de leadership politic a principalilor actori în cazul crizelor care brăzdează planeta, notează cotidianul elveţian. «Este tulburător să constați violența tot mai dură din ultimii șase ani, în care părțile implicate nu au dorit să abandoneze abordarea lor militară. Dar nu vor fi alte soluții decât cele politice. Diplomația nu poate acționa decât dacă suntem gata să negociem», a spus Ban Ki-moon.
„FMI rămâne pesimist cu privire la creşterea economică mondială”, titrează Le Monde, constatând o scădere a prognozelor de creştere pentru Statele Unite şi alte economii avansate ale lumii. Problemele politice, cum ar fi Brexit-ul sau alegerile americane, se numără printre ameninţările majore la adresa revenirii economiei globale, notează şi Bloomberg. Graficele publicate pe site-ul Fondului Monetar Internaţional arată însă o situaţie bună pentru România, ale cărei prognoze vorbesc de cea mai mare creştere din UE, şi anume 5% pentru anul 2016 şi 3,8% pentru 2017. Pentru Marea Britanie, Fondul reduce prognoza de creştere economică pentru a doua oară de la votul în favoarea ieşirii ţării din Uniunea Europeană, observă Financial Times. Cu toate acestea, premierul britanic Theresa May rămâne partizana unui Brexit dur, constată Le Monde, fiind gata să pledeze pentru o rupere totală a legăturilor cu UE. De altfel, retorica antiimigraţie a luat un nou avânt la Londra. „Locurile de muncă ale britanicilor vor fi pentru britanici” titrează The Telegraph, citându-l pe ministrul pentru Brexit David Davis, în timp ce ministrul de interne Amber Rudd promite să-i oprească pe imigranţii care „iau job-urile care pot fi făcute de britanici” şi că va obliga firmele să comunice numărul angajaţilor străini. Însuşi premierul britanic a avertizat că medicii străini care se află în Marea Britanie vor profesa în ţară doar până când vor fi pregătiţi noi medici autohtoni, o declaraţie pentru care a primit deja numeroase critici, constată The Guardian.
Provocarea demografică rămâne însă o problemă pentru continentul european, constată New Europe. Sub titlul „Europa îmbătrâneşte rapid şi inegal”, publicaţia notează că în 2015 existau 27 de milioane de oameni trecuţi de 80 de ani în UE. Ţările în care este de aşteptat ca bătrânii să trăiască mai mult sunt Franţa şi Spania, iar ţările în care vor trăi cel mai puţin sunt Bulgaria şi România, mai scrie New Europe, constatând că România are cea mai mică speranţă de viaţă din UE.
Carolina Ciulu
