Presa străină cu greu găseşte spaţiu pe primele pagini numeroaselor teme care stârnesc preocupări pentru lumea întreagă. De la candidatura contestată a republicanului Donald Trump la alegerile din Statele Unite, până la relaţiile tot mai tensionate dintre Rusia şi Occident, marile cotidiane internaţionale creionează imaginea unei lumi în derivă. „Partidul Republican este cuprins de criză, în condiţiile în care tot mai mulţi membri ai formaţiunii îl îndeamnă pe Trump să se retragă”, titrează Washington Post. Oficiosul din capitala americană precizează că demersul este urmarea comentariilor vulgare făcute de miliardarul american la adresa femeilor. Şi tot Washington Post evidenţiază că „în pofida presiunilor din afară, Donald Trump susţine că are un ‘sprijin enorm’ şi promite să nu se retragă ‘niciodată’ din cursa electorală”. Din Franţa, Liberation apreciază că „fuga în masă a aleşilor republicani de pe nava lui Trump” se datorează înainte de toate „speranţei de a-şi păstra locul în Senat sau Cameră”, întrucât de acum ei îl consideră pe miliardarul excentric mai degrabă ca pe un balast, iar nu ca pe un atu, punctează Liberation. Iar de dincolo de Canalul Mânecii, Financial Times remarcă simpatiile doamnei Clinton pentru sectorul bancar, aduse în atenţie de emailurile puse în circulaţie de WikiLeaks. Acelaşi ziar de pe malul Tamisei scrie despre avertismentul transmis de Statele Unite Rusiei, privind ingerinţa în procesul electoral american. „Washington-ul acuză Moscova de o serie de acte de piraterie electronică având legătură cu campania prezidenţială din SUA şi înăspreşte tonul ca urmare a continuării bombardamentelor asupra oraşului sirian Alep”, observă Le Monde. În schimb, agenţia de presă rusă Ria Novosti îl citeaza pe ministrul rus de externe, care susţine că la baza politicii SUA faţă de Rusia se află ‘o rusofobie agresivă’ însoţită de acţiuni concrete care „afectează interesele naţionale ale Rusiei şi-i ameninţă securitatea”. Şi între timp, Le Figaro relatează că „Rusia face uz de veto faţă de rezoluţia depusă de Franţa la ONU pentru instituirea unui armistiţiu în Siria”, cu menţiunea că Moscova a înaintat un text concurent, făcând „apel la încetarea ostilităţilor, dar fără a solicita concret oprirea bombardamentelor asupra oraşului Alep”. „Bătălia pentru Alep alimentează noul război rece”, titrează The Times. Însă situaţia ar putea deveni chiar mai periculoasă, după cum consideră ministrul de externe german, citat de cotidianul Bild. Comentând amplasarea rachetelor cu capacitate nucleară ruseşti în enclava Kaliningrad din apropierea graniţei cu Polonia, şeful diplomaţiei germane avertizează că tensiunile dintre Rusia şi Occident sunt „mai periculoase” astăzi decât în timpul Războiului rece. Ca o completare, New York Times informează că „Rusia face demersuri pentru reactivarea fostelor sale baze militare din Vietnam şi din Cuba”. Iar în The Guardian citim că liderul de la Kremlin este laureatul premiului pentru pace… acordat de preşedintele Venezuelei. „Luptătorul pentru pace” Putin va primi o replică miniaturală a statuii lui Hugo Chavez, menţionează cotidianul britanic. Un alt cotidian londonez, The Telegraph ne asigură că „după Brexit, toţi migranţii europeni aflaţi în Regatul Unit vor putea rămâne pe teritoriul insular”. Şi în fine, Le Monde scrie despre încetarea apariţiei cotidianului budapestan Nepszabadsag, „după o prezenţă neîntreruptă de 60 de ani”. Ziarul ungar de opoziţie, care în traducere ar însemna Libertatea poporului, a înregistrat o scădere substanţială a tirajului şi avea mari pierderi financiare, scrie ziarul parizian. „Dar brutalitatea aplicării unei astfel de decizii surprinde, dacă se iau în calcul renumele și influența acestui titlu, precum și valoarea afectivă în rândurile populației”, continuă Le Monde. Cu concluzia că „Neașteptatul anunț nu poate decât să îngrijoreze, după concedierea a 1.000 de jurnaliști de la televiziunea publică din 2011, după interdicția de a emite pentru postul privat de opoziție Klubradio din același an și după ce Amnesty International estima, în luna mai 2016, că libertatea presei în Europa se erodează”.
(Adriana Buzoianu, RADOR)
