În Finlanda creşte numărul cetăţenilor care se pronunţă pentru limitarea drastică a numărului de imigranţi sau chiar pentru repatrierea acestora. Concomitent, devine tot mai sonoră vocea finlandezilor care se pronunţă împotriva rasismului şi a neonazismului.
Corespondenţă din Finlanda – Reporter: Denisa Udroiu – În mod eronat, circulă impresia că Finlanda este o ţară unde, dacă ajungi, ţi se acordă automat statutul de refugiat – a spus ministrul de externe al Finlandei astăzi, la Conferinţa de presă cu jurnaliştii străini.
În ultimele luni, Finlanda a refuzat peste 6.000 de cereri de azil şi a modificat legislaţia, care face reuniunea familială din ce în ce mai dificilă. În presă apar cazuri extreme precum acordarea de azil unei femei, în timp ce fratele ei nu este acceptat, sau cel al unui bărbat cu handicap vizibil căruia i s-a refuzat de două ori statutul de refugiat. Cei care au fost refuzaţi vor fi repatriaţi în ţările lor, pe bază de voluntariat – a precizat ministrul. Ei vor primi o compensaţie despre care nu se ştie încă din ce buget va fi furnizată. Întrebat cum justifică afirmaţia autorităţilor finlandeze că Afganistanul, Irakul şi Somalia sunt ţări sigure pentru azilanţi, ministrul a răspuns pentru Radio România Actualităţi că unele părţi ale ţărilor respective sunt cu adevărat sigure, deşi ţara, în ansamblu, este instabilă. Ministrul Soini consideră că Oficiul Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi ar trebui să verifice fiecare cerere de azil la faţa locului, pentru a dezrădăcina intervenţia traficanţilor şi de a evita dezamăgirea celor care, după ce au traversat cu riscuri enorme Europa, sunt trimişi înapoi. O parte dintre cei cărora li s-a refuzat azilul aleg să rămână ilegal în Finlanda, ceea ce îi pune într-o situaţie extrem de precară. Ei devin, practic, oameni ai străzii şi sunt expuşi în continuare abuzurilor şi traficanţilor. Pe plan intern, Finlanda cunoaşte, în ultimele săptămâni, o exprimare mai deschisă a atitudinilor antirasiste şi antimigraţie, până acum latente. Un tânăr finladez a fost ucis într-o altercaţie verbală cu manifestanţi neonazişti, ceea ce a declanşat ample manifestări antirasiste în toată ţara, la care au participat şi primul ministru şi diverşi miniştri. Aceste fapte sunt condamnate de oficiali care discută posibilitatea de a scoate organizaţiile neonaziste în afara legii. Un sondaj făcut public recent arată că peste jumătate dintre finlandezi ar reduce numărul de azilanţi acceptaţi în ţară. Procentul celor nefavorabili refugiaţilor a crescut cu 20% faţă de acum un an şi jumătate. Presa publică atât ştiri privind agresiunile împotriva refugiaţilor – de pildă, cazul unui irakian căruia i-au fost zdrobite degetele de către patrulele naţionaliste -, cât şi despre inculparea unor refugiaţi pentru agresiune sau crimă de război. A crescut, de asemenea, numărul sinuciderilor în rândul azilanţilor. „Cât de disperat poţi să fi ca să crezi că moartea e de preferat deciziei de a te întoarce la tine în ţară?” – se întreabă un ziar.
Pe de altă parte, ministrul de externe a insistat că Finlanda îşi respectă datoria de a primi refugiaţi şi insistă ca toate ţările să fie responsabile şi să facă la fel.
