Alianţele – iată un subiect care preocupă tot mai mult presa internaţională, având în vedere că ele par a fi cele care hotărăsc soarta unei ţări sau chiar soarta lumii.
„Ce negociază Erdogan cu Putin?”, se întreabă ziarul polonez „Rzeczpospolita”. „Ce-i uneşte pe Vladimir Putin, Nicolás Maduro şi Recep Tayyp Erdogan?”, se întreabă şi cotidianul spaniol „ABC”, care totodată pare însă a fi găsit şi răspunsul. Ziarul scrie că „recentul Congres Mondial al Energiei de la Istanbul a impulsionat o serie de proiecte în domeniu dintre Rusia, Venezuela şi Turcia”, dar a pus totodată şi „bazele unei axe politice antioccidentale, bazată pe înfruntarea Statelor Unite şi a Uniunii Europene”. Acelaşi ziar subliniază că, „în pofida pietricelei din pantoful Turciei, respectiv, apartenenţa ei la NATO, trei sunt trăsăturile care îi unesc pe aceşti lideri: autoritarismul, provocarea şi megalomania”.
Iar dacă alianţa menţionată încă nu s-a materializat, sigur este că relaţiile Rusiei cu Occidentul, cel puţin, se înrăutăţesc pe zi ce trece. În „Nezavisimaia Gazeta”, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a recunoscut existenţa unei „crize totale” între Moscova şi Washington. După cum este cunoscut, Rusia a respins prin veto o rezoluţie a ONU propusă de Franţa pe tema situaţiei din Alep, cel de-al doilea mare oraş al Siriei. „Breakdown” („Ruptură”), titrează cotidianul rus „Moscow Times” deasupra unei fotografii în care apar Serghei Lavrov şi omologul său american, John Kerry. Iar portalul „Gazeta.ru” remarcă faptul că „situaţia relaţiilor dintre Moscova şi Washington reaminteşte de cea din toamna anului 1962, provocată de soarta Cubei”. Şi totuşi, potrivit ziarului turc Milliyet”, acelaşi Lavrov ar fi declarat: „Suntem pregătiţi să colaborăm sub orice formă. Asta depinde de americani”
Dar nici relaţiile Rusiei cu Franţa nu stau mai bine. Cotidianul britanic „The Guardian”, ca de altfel mai toate ziarele străine, anunţă că „Vladimir Putin şi-a amânat tratativele de la Paris pe tema Siriei, Kremlinul acuzând Franţa că încearcă „să-l umilească pe liderul rus”. „Tensiuni între Paris şi Moscova pe tema Siriei”, titrează săptămânalul francez „L’Express”. Programată pe 19 octombrie, „vizita lui Putin în Franţa ar fi trebuit să ducă la progrese pe drumul păcii, dialogul trebuind să fie ferm şi sincer”, ar fi declarat preşedintele francez François Hollande, citat de cotidianul „Le Monde”. Dar ziarul italian „La Stampa”, titrează succint: „O palmă dată Parisului”.
În Statele Unite însă, alegerile se apropie, iar comentariile din presa americană par să se concentreze mai ales asupra acestui subiect. În acest context, alianţa republicanilor în jurul lui Donald Trump, candidatul lor la preşedinţie, pare să se fisureze tot mai mult. Cotidianul american „The New York Times” anunţă că „preşedintele Camerei Reprezentanţilor, Paul Ryan, şi-a anunţat colegii că nu va mai participa la campania în sprijinul lui Trump’. Un alt ziar american, „The Washington Post”, citează un mesaj de pe Twitter al lui Trump: „Deşi am repurtat o victorie covârşitoare la cea de-a doua dezbatere, e greu să mergi bine atunci când Paul Ryan şi alţii îţi acordă un sprijin egal cu zero”. Dar ziarul american „The Wall Street Journal” rememorează nişte declaraţii ale lui Trump despre Ryan datând din luna martie: „Sunt sigur c-o să mă înţeleg cu el. Dacă n-o să mă înţeleg, va trebui să plătească”.
(Alexandru Danga, Agenţia de presă RADOR)
