Una dintre ţările europene cele mai afectate de criza refugiaţilor, Italia cere Uniunii să supende finanţarea pentru statele care nu vor să accepte imigranţi. Rainews notează că premierul Matteo Renzi a avertizat că „Italia va promova o poziție de duritate maximă împotriva acelor țări din UE care au primit o mulțime de bani și de fonduri și care, în această fază, se dezic de angajamentele luate privind relocarea migranților”. Totodată, premierul italian a subliniat – cităm – „că este nevoie de o prezentă mai mare a Europei în Africa”, arătând că este vorba atât de finanţare cât şi de implicarea mai activă a liderilor UE în soluţionarea problemelor din Africa. Germania, pe de altă parte, pare să răsufle mai uşurată în privinţa numărul de imigranţi care îi calcă pragul, după cum indică un raport prezentat de mininstrul de interne. Potrivit Der Spiegel, ministrul a indicat că în primele nouă luni ale acestui an Germania a primit 213.000 de refugiaţi, în comparaţie cu cifra de 890.000, înregistrată anul trecut. Le Figaro enumeră printre motivele acestei scăderi închiderea rutei balcanice dinspre Grecia spre Germania şi semnarea în martie, sub bagheta cancelarului german, a unui acord controversat între UE şi Turcia, prin care Ankara se angajează în schimbul unor beneficii să diminueze fluxul migratoriu. În timp ce Europa continentală îşi face socoteala privind criza refugiaţilor, peste Canalul Mânecii, autorităţile londoneze calculează costurile ieşirii de sub umbrela comunitară. The Guardian subliniază că o analiză întocmită de consilieri guvernamentali desemnaţi pentru a evalua efectele Brexit arată costuri de 25 de miliarde de lire pe an pentru ca economia britanică să continue să fie ancorată la piaţa comună europeană. Aceste cifre – comentează The Guardian – „ar putea oferi muniţie parlamentarilor laburişti care l-au provocat pe secretarul pentru comerţ să demonstreze beneficiile părăsirii uniunii vamale”. Trecând din registrul economic în cel politic, reţinem din presă o serie de informaţii legate de apropiatele alegeri prezidenţiale din Republica Moldova. Portalul Timpul.md informează că un sondaj prezentat de Centrul de Cercetări Sociologice îl indică drept favorit al alegerilor pe liderul socialiştilor Igor Dodon. El este creditat cu 28,5% din intenţiile de vot, fiind urmat cu 16% din opţiuni de Maia Sandu, candidatul comun al coaliției electorale formată din PAS, PPDA și PLDM, mai arată Timpul. Tot despre alegeri prezidenţiale şi sondaje scrie şi presa de peste ocean, care aminteşte că Hillary Clinton, candidata democrată la președinție, se situează cu 8% peste adversarul său republican, Donald Trump, în preferințele electoratului. Citând un sondaj Reuters/Ipsos, The Time comentează că după cea de a doua dezbatere prezidenţială şi după apariţia unei înregistrări video conţinând afirmaţii vulgare făcute de Trump în 2005 la adresa femeilor, alegătorii republicani se află într-o poziţie dificilă. În planul politicii externe, Statele Unite îşi reconfirmă sprijinul pentru autorităţile irakiene în disputa cu Ankara privind implicarea Turciei în luptele pentru eliberarea oraşului Mosul. Purtătorul de cuvânt al Departamentului american de Stat, citat de publicaţia turcă Habertürk, a afirmat că „toţi vecinii Irakului trebuie să respecte suveranitatea şi integritatea teritorială a ţării. Forţele turceşti dislocate în Irak nu sunt acolo ca parte a coaliţiei internaţionale”. Iar publicaţia spaniolă ABC comentează că „preşedintele turc Erdogan refuză să-şi retragă trupele din Irak, în ciuda cererilor Bagdadului”. Liderul de la Ankara susţine chiar că Bagdadul a fost cel care a cerut prezenţa acestor soldaţi, mai notează ziarul citat. În privinţa conflictului sirian, Rusia şi SUA vor purta sâmbătă la Lausanne discuţii la nivel de miniştrii de externe, după cum informează TASS. Iar The New York Times, titrând „Putin în Siria: Cecenia în reluare” comentează – cităm – că „Diferenţa dintre situaţia de-acum, din Alep, şi cea din Groznîi, capitala Ceceniei, semnalată spre sfârşitul secolului trecut, constă în faptul că liderii occidentali încearcă cel puţin să îi salveze pe sirienii blocaţi în oraşul asediat. Cu un deceniu şi jumătate în urmă însă, pentru ceceni s-au iniţiat doar câteva rare misiuni diplomatice”. Drama umanitară din Siria a fost subliniată de Papa Francisc I în timpul unei întâlniri pe care a avut-o cu participanții la Conferința secretarilor din organizaţia Comunităţilor Creştine Mondiale. Papa „imploră încetarea focului în Siria”, titrează Il Giornale şi arată că suveranul pontif şi-a exprimat solidaritatea faţă de victimele conflictului din Siria. „Cu un sentiment de urgență îmi reînnoiesc apelul implorându-i cu toată puterea mea pe responsabili să ia măsurile necesare încetării imediate a focului, o măsură care să fie impusă și respectată cel puțin pe durata perioadei de timp necesare evacuării civililor, în special a copiilor, care încă se mai află prinşi în capcana bombardamentelor”, şi-a susţinut Francisc I apelul.
(Florin Matei, Agenţia de presă RADOR)
