Criza din estul Ucrainei este din nou analizată la Berlin de aşa-numitul cvartet în format normand, compus din Germania, Franţa, Ucraina şi Rusia. The Guardian comentează că „acordul la care s-a ajuns la Minsk în februarie 2015 a ajutat la încetarea luptelor pe scară largă între trupele ucrainene şi separatiştii pro-ruşi în estul Ucrainei dar ciocnirile au continuat iar eforturile privind ajungerea la un acord politic stagnează”. The Wall Street Journal arată că „în urma speculaţiilor din ultimele săptămâni pe tema organizării reuniunii, oficialii germani au căutat să minimalizeze aşteptările”. Purtătorul de cuvânt al guvernului german a afirmat în acest sens că punerea în aplicare a armistiţiului şi procesul politic „nu sunt deloc satisfăcătoare” şi că „nimeni nu trebuie să se aştepte ca această reuniune să rezolve toate problemele”. Ideea este reluată şi de Ukrainska Pravda, care arată că președintele ucrainean a avertizat că „nu trebuie să exagerăm în ceea ce priveşte așteptările de la întâlnirea în aşa-numitul format Normandia pentru soluţionarea conflictului din Donbas”. Iar potrivit agenţiei ruse RIA Novosti, purtătorul de cuvânt al preşedintelui Putin a sublinat că reuniunea a fost stabilită abia în urma negocierilor de luni seară şi de marţi dimineaţă dintre consilierii celor patru lideri. Un alt subiect al reuniunii de la Berlin va fi criza siriană, Bloomberg notând că „Angela Merkel şi Francois Hollande îl vor confrunta pe preşedintele Putin în privinţa bombardamentelor ruseşti de la Alep”. Între timp, Rusia a anunţat încetarea bombardamentelor asupra oraşului, după cum precizează Pravda. Iar The New York Times reia o declaraţie a purtătorului de cuvânt al preşedintelui Putin, care arată că este vorba de un gest de bunăvoinţă „pentru a pava armistiţiul umanitar de joi”. În Irakul vecin, lupta pentru eliberarea oraşului Mosul din mâinile ISIS capătă şi o valoare simbolică, notează Le Monde. „Alungat din oraş, ISIS ar redeveni o simplă mişcare de guerilă, fără să aibă control asupra unui teritoriu precis, lipsit de baza logistică şi financiară pe care i-o dă controlul asupra unui mare oraş ca Mosul”. După avertismentul exprimat în paginile cotidianului german Die Welt de comisarul european pentru securitate, conform căruia după cucerirea Mosulului jihadiştii s-ar putea refugia în Europa, Organizaţia Internaţională pentru Migraţie formulează îngrijorări legate de posibila utilizare a armelor chimice în oraş de către ISIS. Ziarul turc Habertürk arată că spitalele de lângă Mosul au fost dotate cu mijloace pentru a trata victimele unor potenţiale atacuri cu arme chimice. Din actualitatea politică de peste ocean, presa internaţională reţine informaţii legate de ultimul dineu oficial oferit de Barack Obama în calitate de preşedinte al Statelor Unite. Invitat este premierul italian Matteo Renzi, pe care preşedintele Obama îl laudă într-un interviu pentru La Reppublica, în timp ce critică Uniunea Europeană. Unul dintre mesajele centrale transmise de Barack Obama în interviu este că „măsurile de austeritate au contribuit la încetinirea creşterii economice în Europa”. „În anumite ţări, am văzut ani de stagnare, care a alimentat frustrările economice şi neliniştile pe care le vedem în întreg continentul, în special în rândul tinerilor care au mai multe şase să fie şomeri”, a criticat preşedintele Obama. Un minus este amintit de liderul american şi în privinţa deciziei britanicilor de a părăsi Uniunea Europeană. „Chiar dacă recunoaştem adevăratele provocări pe care le avem în faţă, este important să ne amintim că ţările noastre şi vieţile noastre cotidiene sunt avantajate de forţele de integrare”, a mai declarat preşedintele SUA pentru La Reppublica. În privinţa crizei refugiaţilor şi a gestionării fluxurilor migratorii, Il Giornale comentează – cităm – că „mustrând voalat Europa, preşedintele american a recunoscut că ‘această sarcină nu poate fi susținută doar de un număr mic de țări lăsate singure”. Pe de altă parte, într-o tiradă de susţinere pentru premierul italian, Barack Obama a arătat că „Viziunea și reformele ambițioase pe care primul-ministru Renzi le urmărește sunt importante. El știe că țările precum Italia trebuie să-şi continue propria cale de reforme pentru a crește productivitatea, a stimula investițiile private și inovaţiile”, mai scrie Il Giornale.
Florin Matei, Agenţia de presă RADOR
