Ucraina şi Siria rămân punctele nevralgice în relaţia Occidentului cu Rusia. Presa internaţională se ocupă preponderent de cele două întâlniri, cea de la Berlin privind conflictul din estul Ucrainei şi pe tema dosarului sirian şi cea de la Geneva, pe acelaşi subiect. Putin s-a deplasat la Berlin pentru a se întâlni cu Merkel şi Hollande, titrează Le Monde şi subliniază că „gestul este unul de bunăvoinţă al armatei ruse”, potrivit purtătorului de cuvânt de la Kremlin, Dmitri Peskov. Aviaţia rusă şi cea a regimului de la Damasc au dispus oprirea temporară a loviturilor aeriene asupra cartierelor locuite de rebeli şi civili în Alep pentru a permite retragerea acestora, aminteşte cotidianul francez, însă potrivit Reuters planul Moscovei a fost respins de militanţii islamişti. Convorbirile de la Geneva au urmărit crearea premiselor unui armistiţiu, iar „ideea a fost de a implica Rusia într-o discuţie pe tema acestei probleme”, a precizat emisarul special al SUA, citat de Reuters. „SUA și Rusia încearcă să se reconcilieze pe arena siriană”, este de părere şi La Stampa, care lămureşte că reuniunea s-a axat pe modul în care vor fi împărţite grupurile de rebeli moderaţi susținute de Washington și grupările teroriste. The Guardian notează că SUA şi Marea Britanie resping oferta Rusiei privind pauza umanitară pe care o descriu ca fiind „prea slabă şi prea târzie”. Lupta cu terorismul continuă şi prin încercarea de recucerire a oraşului Mosul din mâinile jihadiştilor, iar preşedintele Obama anticipează o bătălie dificilă, consemnează Le Figaro. Milliyet scrie despre strategia Turciei din operaţiunea irakiană, Haberturk menţionează pregătirile de la baza Incirlik convenite cu SUA pentru participarea la operaţiunea de la Mosul, iar The Guardian estimează la două luni lupta pentru recâştigarea Mosulului din mâinile ISIS, potrivit unui general irakian. Între timp, de la Kiev se observă „o asemănare în politica agresivă a Rusiei atât în Ucraina, cât și în Siria”, scrie Ukrainska Pravda şi explică: „La fel ca în Donbas, în Siria, Rusia şi-a asumat obligația de a detensiona conflictul, însă a ignorat imediat acest obiectiv şi a instigat la violență”. La summitul din capitala Germaniei Kievului i se cere să adopte un statut special pentru Donbas, informează Korrespondent, iar La Croix titrează: „Viitorul Ucrainei trece pe la Berlin”. În ceea ce priveşte „viitorul Republicii Moldova, acesta ar fi alături de puternica Rusie”, declară chiar candidatul care conduce în cursa pentru alegerile prezidenţiale, Igor Dodon, din partea Partidului socialiştilor pentru publicaţia Izvestia. Între planurile candidatului Dodon sunt transformarea Republicii Moldova într-o federaţie, renunţarea la Acordul de Asociere cu UE şi reluarea relaţiilor prieteneşti cu Moscova. Care sunt planurile Rusiei aflăm din chiar documentul adoptat de Duma de Stat prin care se suspendă acordul cu SUA pentru utilizarea plutoniului, prezentat de Tass. Acesta prevede condiţiile pentru o posibilă reînnoire a înţelegerilor, şi anume: reducerea infrastructurii militare americane, amplasate pe teritoriul ţărilor membre NATO, care au aderat la alianţă după 1 septembrie 2000, suspendarea prevederilor îndreptate contra Rusiei din legea privind sprijinirea libertăţii Ucrainei, suspendarea tuturor sancţiunilor, precum şi compensarea daunelor produse de acestea. În toiul tensiunilor diplomatice cu Franţa pentru chestiunea siriană, Rusia a inaugurat Catedrala Sf. Vladimir, o nouă biserică ortodoxă în Paris, anunţă La Vanguardia. Ziarul spaniol reţine că după ce Franţa a acuzat Rusia de crime de război pentru bombardamentele asupra Alepului, Vladimir Putin şi-a anulat participarea la ceremonia inaugurală. Totuşi, în ciuda politicilor ostile practicate pe Pământ, Moscova şi Bruxellesul reuşesc să colaboreze în spaţiu, într-o misiune comună în cosmos. Iar Moscow Times face numărătoarea inversă: Europa şi Rusia aterizează pe Marte.
Iulia Lăpădat
