Liderii Uniunii Europene, reuniţi la Bruxelles, au o agendă încărcată, temele prioritare fiind Brexit, Rusia, migraţia şi comerţul, anunţă Europe Online Magazine. Premierul britanic Theresa May a venit cu o ramură de măslin în faţa liderilor europeni, promiţându-le că Regatul Unit va fi un partener puternic şi de încredere, după ce va părăsi UE, citează The Guardian. Totodată, Theresa May le-a cerut liderilor UE să facă presiuni asupra Rusiei pentru a opri atrocităţile în Siria. Parisul, Berlinul şi Londra solicită adoptarea de sancţiuni suplimentare împotriva Moscovei, ca reacţie la bombardementele asupra oraşului Alep, notează Le Monde. Este puţin probabil să se întâmple asta acum, deşi ameninţarea va figura probabil în concluziile întrunirii, dar sigur este că Europa va ridica tonul, mai ales după ultimele fapte ale Moscovei legate de propaganda antieuropeană, atacurile cibernetice şi infiltrarea mai multor partide prin donaţii obscure, crede El Pais. La rândul său, Rusia a efectuat manevre militare în vestul ţării, la numai 90 de mile de cea mai apropiată graniţă a sa cu NATO, anunţă Newsweek. La manevrele cu sistemul de rachete Iskander-M au participat o sută de militari şi 20 de unităţi de rachete, la un poligon aflat în apropiere de graniţa ruso-estoniană, precizează Newsweek. În cadrul altui exerciţiu efectuat pe fondul tensiunilor cu Occidentul, Forţele de Rachete Strategice Ruse au efectuat un transport pe apă, în vestul Rusiei, a unei rachete balistice intercontinentale Yars, de o sută de tone, pentru a-i testa mobilitatea, adaugă Stars and Stripes. Ziarul american semnalează, de asemenea, că Marea Britanie trimite vase de război pentru a monitoriza portavionul rusesc Amiral Kuzneţov şi alte vase prezente în Marea Nordului, probabil în drum spre Marea Mediterană.
În privinţa Siriei, UE are nevoie de fermitate şi de dialog cu Rusia, a declarat reprezentantul politicii externe a UE, Federica Mogherini, citează EUObserver. La rândul său, Organizaţia Naţiunilor Unite a anunţat că a primit asigurări din partea Rusiei, conform cărora aceasta va înceta bombardamentele în oraşul Alep, timp de 11 ore pe zi, în următoarele patru zile, anunţă Time. Coordonatorul eforturilor umanitare ale ONU şi-a exprimat speranţa că, astfel, vor putea evacuaţi, vineri, primii dintre cei câteva sute de oameni, care au nevoie de asistenţă medicală. În Irak, ofensiva împotriva Statului Islamic în oraşul Mosul se desfăşoară mult mai rapid decât se anticipa iniţial, a declarat primul ministru al Irakului, Haider al-Abadi, citează Stratfor. Afirmaţia acestuia survine în timp ce forţe kurde au lansat o ofensivă pe scară largă la est şi la nord de Mosul, în timp ce armata irakiană avansează către oraş venind dinspre sud. În următoarele şapte zile, comunitatea intrernaţională are o agendă încărcată în privinţa situaţiei din Siria şi din Irak, informează Haberturk. Pe linia Paris-Ankara-Bruxelles vor avea loc reuniuni la nivel înalt pe tema celor mai recente evoluţii şi a viitorului celor două ţări. La Ankara, secretarul american al Apărării, Ashton Carter, se va întâlni cu ministrul turc al apărării, pe agenda discuţiilor figurând condiţiile sprijinului aerian pe care Turcia îl va oferi operaţiunii de la Mosul. Apoi, pe 25 octombrie se vor reuni la Paris miniştrii apărării din ţările care acordă sprijin la Mosul coaliţiei internaţionale. Pe 26 şi 27 octombrie, miniştrii de externe ai NATO se vor întâlni tot la Paris. La reuniune va fi abordată criza din Siria şi vor fi analizate aspecte legate de securitatea frontierelor NATO şi ale Turciei, scrie Haberturk.
În SUA, campania prezidenţială se apropie de final. În pofida replicilor acide, audienţa ultimei dezbateri prezidenţiale dintre cei doi candidaţi, Hillary Clinton şi Donald Trump, a fost sub recordul atins la prima confruntare, ramarcă Variety. Dezbaterea televizată a oscilat de la politică la atacuri la persoană, titrează The New York Times. Hillary Clinton l-a contracarat pe Trump cu o strategie bazată pe ironie şi tachinare, tactică împrumutată chiar de la contracandidatul ei, scrie ziarul american. Într-o izbitoare terfelire a decenţei, răsturnând peste două secole de tradiţie democratică americană, Donald Trump a refuzat să se angajeze la acceptarea rezultatului alegerilor, deplânge Time. Însă, când gâlceava se va stinge din memorie, va rămane precedentul creat de Trump de a delegitima nişte alegeri pe care încă nici nu le-a câştigat, nici nu le-a pierdut, opinează Le Figaro.
Cristina Zaharia – RADOR
