La Consiliul European de la Bruxelles nu s-a reuşit obţinerea unui acord pentru aprobarea tratatului de liber-schimb cu Canada, CETA. Ministrul canadian al comerţului a anunţat eşecul negocierilor, informează agenţia Reuters. Tratatului i se opunea Valonia şi aveau rezerve şi România şi Bulgaria, dar la care au renunţat după ce au încheiat cu Canada acorduri prin care cetăţenii lor nu vor mai avea nevoie de vize pentru a călători în Canada, potrivit AFP. Ministrul-preşedinte al Valoniei anunţa în faţa parlamentului regional că discuţiile pe marginea proiectului de acord de liber-schimb între UE şi Canada n-au dus la niciun progres concret, anunţă Radio Canada. Ziarul belgian LE SOIR titrează: CETA: Canada anunţă „sfârşitul şi eşecul” negocierilor cu Valonia. Ministrul canadian al comerţului, Chrystia Freeland, s-a declarat „foarte dezamăgită” şi a opinat, înainte de a se întoarce la Ottawa, că „este o oportunitate pierdută”. Ministrul-preşedinte al Valoniei a explicat, citat de acelaşi ziar, de ce se opune tratatului: „Problema nu sunt relaţiile noastre comerciale cu Canada. Problema care se pune este de a şti ce fel de globalizare vrem. Acest tratat creează un precedent care va fixa standardele viitoarelor negocieri duse de Uniunea Europeană cu Statele Unite sau cu Japonia, de exemplu. Noi trebuie să ducem lucrurile până la capăt pentru a fixa standarde de un nivel foarte înalt”.
Războiul din Siria şi crimele împotriva populaţiei din Alep captează atenţia presei internaţionale. Încetarea focului promisă de Rusia pentru evacuarea victimelor din oraş pare să nu dea rezultate şi ziarul LE MONDE scrie, în articolul intitulat „La Alep, oamenii au decis să se bată până la capăt”, că aproape niciun locuitor din cartierele de est ale oraşului nu a plecat pe coridoarele create pentru evacuarea civililor şi rebelilor. Obiectivul oficial al acestei pauze calificate de Kremlin drept „umanitară” şi care ar putea fi prelungită este acela de a începe evacuarea răniţilor, de a permite civililor şi insurgenţilor să părăsească oraşul asediat, scrie ziarul. Dar oficios, iniţiativa, care vine după un potop de bombe care a ucis peste 450 de civili în patru săptămani, urmăreşte, potrivit Observatorului sirian al drepturilor omului, să se joace cu nervii populaţiei, s-o determine să se desolidarizeze de trupele rebele şi să faciliteze recucerirea părţii estice a oraşului din mâinile opozanţilor lui Assad.
Subiectul Siria se află şi pe agenda summitului UE de la Bruxelles. La sosirea sa la Consiliul European, premierul britanic, Theresa May, a pus accentul pe cât de important este pentru Europa să se arate unită în faţa Rusiei – scrie LE SOIR. «Este vital să lucrăm împreună în scopul de a continua să punem presiune asupra Rusiei pentru ca aceasta să-şi stopeze îngrozitoarele atrocităţi, bolnavele sale atrocităţi, în Siria», a declarat d-na May.
Şefii de stat şi de guvern din cele 28 de state ale Uniunii Europene iau în calcul «toate opţiunile, inclusiv sancţiuni suplimentare», vizându-i pe «susţinătorii regimului sirian» fără să excludă Rusia, potrivit unui proiect de acord consultat de AFP.
LE FIGARO titrează: „Siria: Uniunea Europeană deschide calea unor noi sancţiuni împotriva Rusiei”. Cei 28 ar putea impune noi «măsuri restrictive» Moscovei în dosarul sirian. Aceste măsuri cerute de Paris, Berlin şi Londra, vor trebui validate şi de celelalte state membre ale Uniunii Europene, scrie ziarul francez.
Şi presa rusă este interesată de relaţiile europenilor cu Rusia. Sub titlul „Europa ridică tonul în discuţiile cu Moscova”, NEZAVISSIMAIA GAZETA publică un interviu cu ambasadorul Franţei în Rusia – despre relaţiile dintre Franţa şi Rusia, despre veto-ul Rusiei la proiectul de rezoluţie de la Consiliul de Securitate al ONU privind Siria şi, desigur, despre Siria şi posibilele sancţiuni împotriva Rusiei. „Dacă în viitorul apropiat nu se vor găsi soluţii care să perimtă oprirea, pe termen lung, a suferinţelor locuitorilor din Alep şi să se opreasc încălcările dreptului internaţional care se petrec acolo, vor fi luate în calcul toate variantele posibile şi nu se pot exclude sancţiunile, aşa cum a declarat la Berlin preşedintele Hollande”, a spus ambasadorul. Pe de altă parte, ziarul KOMMERSANT scrie că la summitul UE de la Bruxelles nu vor fi adoptate sancţiuni împotriva Rusiei, deoarece Italia şi alte câteva ţări se opun, deşi Germania, Franţa şi Marea Britanie au cerut instituirea de sancţiuni pentru acţiunile Rusiei în Siria.
Campania electorală din Statele Unite este în continuare pe prima pagină a ziarelor. Într-o analiză publicată de ziarul francez LE FIGARO intinulată „Luptă pe viaţă şi pe moarte între Trump şi sistem”, se apreciază că Donald Trump este în război cu „sistemul” şi „sistemul” îi răspunde cu aceeaşi monedă – sistemul fiind ‘această entitate fluidă care cuprinde instituţii, media şi puterea financiară’. Sistemul este desemnat de candidatul republican ca principalul lui duşman şi ţelul luptei sale este, afirmă Trump, următorul: „Sistemul este putred şi voi face ordine”. „Trump nu este un revoluţionar, el nu caută să distrugă sistemul. Este un populist care vrea să preia controlul asupra sistemului şi pentru a reuşi se sprijină pe frustrarea celor care se simt excluşi din sistem” – comentează ziarul.
Tot LE FIGARO scrie că având în vedere sondajele, este improbabil ca Trump să obţină victoria pe 8 noiembrie. Totuşi, victoria candidatei democrate, Hillary Clinton, se prefigurează a fi „o victorie à la Pirus”.
Potrivit lui Lauric Henneton, conferenţiar la Universitatea Versailles Saint-Quentin-en-Yvelines din cadrul Institutului de Studii Culturale şi Internaţionale, citat de ziar, „adevărata surpriză este că un personaj ca Trump reuşeşte să rămână în cursă atât de multă vreme, deşi de un an se tot anunţă ca el va exploda în zbor”. Dar în acelaşi timp, Hillary Clinton este foarte impopulară, crede Henneton, Donald Trump este doar ceva mai detestat decât ea şi, în caz că va deveni preşedinte, dna Clinton riscă să se confrunte cu o „coabitare electrică din 2018”.
Alegerile din Republica Moldova preocupă presa din ţara vecină. Cotidianul Timpul anunţă excluderea din lupta pentru funcţia de preşedinte al republicii a candidatei Inna Popenco. Inna Popenco a fost eliminată din campania electorală. Decizia a fost luată de magistrațiii Curții de Apel Chișinău, scrie ziarul. Candidata partidului „lui Ilann Șor” a declarat că va ataca decizia la Curtea Supremă de Justiție, iar avocații ei au declarat că decizia nu are la bază argumente. Hotărârea respectivă este rezultatul examinării contestației depuse la CEC de către concurentul electoral, Silvia Radu, care a menționat că Inna Popenco, concurentul electoral desemnat de Mișcarea Social-Politică „Ravnopravie” a folosit, în cadrul campaniei electorale pentru alegerile Președintelui Republicii Moldova din 30 octombrie 2016, mijloace bănești nedeclarate.
Moldova Suverană dă publicităţii rezultatele unui sondaj electoral conform căruia Igor Dodon şi Marian Lupu sunt preferaţii electoratului. Sondajul, realizat de Asociația Sociologilor și Demografilor, arată că peste 40% dintre respondenți l-ar vota pe Igor Dodon. Marian Lupu vine pe locul al doilea în preferinţele electoratului, cu 13,2%.
În topul încrederii pe primul loc se află de asemenea Igor Dodon ca personalitate politică, dar și partidul acestuia, PSRM. În Marian Lupu au încredere 16% dintre respondenți, în în Andrei Năstase – 12,1%. Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri în Legislativ, aflăm din sondaj că în Parlament ar accede cinci partide, și anume PSRM, cu majoritatea voturilor, PAS, PD, Partidul Nostru și PPDA. 56,8% dintre respondenți au declarat că vor participa la alegeri.
(Gabriela Sîrbu)
