“Dacă presa nu mai poate urmări mişcările autorităţilor, nici cetăţenii nu vor mai şti ce fac politicienii”, a avertizat reprezentantul Comitetului pentru apărarea democraţiei din Polonia, Mateusz Kijowski.
Partidul naționalist PiS (Lege și Justiție), condus de Jarosław Aleksander Kaczyński, a înregistrat o victorie răsunătoare la alegerile parlamentare de la finele lunii octombrie 2015, obținând majoritatea absolută. Era pentru prima oară după căderea comunismului când guvernarea ajungea în mâinile unui singur partid. La doar o lună şi jumătate de la preluarea puterii, Partidul Lege şi Justiţie a intrat în conflict cu Tribunalul Constituţional, care respingea puternic încercarea lui Kaczynski de a-şi impune oameni favorabili în instituţiile cheie ale statului. Într-o singură săptâmană (15 – 20 noiembrie 2015), executivul a luat împreună cu legislativul mai multe decizii criticate atât pe plan intern, cât şi pe plan intern pentru că aveau scopul de a întări poziţia partidului de guvernământ şi de a slăbi semnificativ opoziţia.
Barbara Nowacka, liderul coaliției de opoziție Stânga Unită, declara atunci pentru The Guardian: “Acesta este doar începutul. Următorul pas va fi o mișcare pentru a controla mass-media și numirea procurorului general de către ministrul justiției.”
Şi, într-adevăr a venit şi rândul mass-mediei publice. La data de 31 decembrie 2015, Parlamentul dominat de PiS a promulgat o lege controversată privind mass-media publică. Partidul Dreptate și Justiție (PiS) a anunțat că televiziunea și radioul public, precum și Agenția națională de informații (PAP), care erau societăți comerciale controlate de stat, vor fi transformate în instituții culturale patronate de un consiliu al canalelor media naționale, care urma să fie instituit de noua putere.
Partidul Dreptate şi Justiţie a motivat că aceste schimbări vor duce la ”raționalizarea și scăderea cheltuielilor de administrare a societăților radioului și televiziunii publice, precum și la revenirea la standarde profesionale și etice necesare pentru a-și realiza misiunea publică”.
Opoziția poloneză, în schimb, consideră că este vorba pur și simplu de o preluare a controlului direct asupra acestor canale media de către conservatorii aflați la putere. Persoanele care vor conduce aceste instituții vor fi numite de Guvern, și nu prin concurs deschis, ca până acum, organizat de Consiliul Naţional al Audiovizualului, ce fusese constituit sub protecţia legii fundamentale tocmai pentru a proteja şi apăra libertatea de exprimare. În plus, contractele tuturor angajaţilor din mediile publice poloneze încetau prin noua lege şi astfel noua putere avea, potrivit criticilor, mână liberă să decidă ce persoane va reîngaja în noile organisme.
Kamil Dabrowa, fost director Radio Polonia, canalul 1 declara: „Noua lege deschide calea preluării ostile a mediei publice de către partidul aflat la putere. Nu are nicio legătură cu cultura naţională sau cu alte valori”.
Mai multe organizații internaționle ale canalelor media — precum Uniunea Europeană Radio-Televiziunii (UER/EBU), Asociația jurnaliștilor europeni (AEJ) și Reporters sans Frontieres (RSF) — și-au exprimat ‘indignarea’ față de aceste amendamente ‘introduse în grabă, fără nicio consultare’, potrivit site-ului internet al UER.
Într-o scrisoare adresată ministrului polonez al culturii, AEJ s-a declarat “profund preocupat” de schimbările propuse. Ele “plasează televiziunea și radioul publice sub controlul direct al guvernului, implicând concedierea din motive politice a unor jurnaliști respectați și ducând la o ingerință editorială sistematică în conținutul emisiunilor, în favoarea actualului govern”, a afirmat asociația, un ONG recunoscut de UNESCO și de Consiliul Europei.
O poziţie similară a fost adoptată şi de Consiliul Europei, care prin vocea comisarului pentru drepturile omului, Nils Muznieks, a avertizat că legea “plasează într-o manieră îngrijorătoare mass-media publică sub controlul direct al guvernului, oferindu-i acestuia din urmă puterea de a numi şi a demite şefii radioului şi televiziunii publice poloneze” şi că, fiind “votată în grabă de parlament, legea nu a beneficiat de dezbaterea publică necesară într-o societate democratică atunci când se iau în calcul schimbări majore în domeniul libertăţii presei”.
Zeci de mii de polonezi au manifestat în luna ianuarie în mai multe orașe din țară împotriva subordonării de către guvern a instituțiilor mass-media publice. Cea mai mare manifestație a avut loc la Varșovia, unde 20.000 de oameni, potrivit estimărilor autorităților locale, au protestat în fața sediului televiziunii publice din centrul capitalei poloneze. Manifestanții au scandat: „Presă liberă, Polonia liberă”, „Presă democratică!”, precum și sloganuri antiguvernamentale.
Manifestațiile au fost organizate la apelul Comitetului de apărare a democrației (KOD), o inițiativă cetățenească, și au avut loc atât în capitală, cât și în alte 20 de orașe din Polonia, în special în fața sediilor redacțiilor regionale ale televiziunii publice TVP.
“Ne-am reunit în mai multe oraşe din Polonia şi în câteva din străinătate. Ne-am reunit pentru că avem convingerea că libertatea presei este în pericol, pentru că democraţia este în pericol, judecând că presa este unul din instrumentele sale. Dacă media nu mai poate urmări mişcările autorităţilor, nici cetăţenii nu vor mai şti ce fac politicienii”, a declarat reprezentantul Comitetului pentru apărarea democraţiei, Mateusz Kijowski.
La data de 13 ianuarie 2016, Partidul Lege şi Justiţie (PiS) “a intrat sub lupa Bruxelles-ului”, “primind prima lecţie dureroasă în politica europeană”, comenta cotidianul polonez Rzeczpospolita după ce Comisia Europeană a anunţat că început procedura formală de apreciere a situaţiei din Polonia, la capătul căreia această țară ar putea fi sancționată pentru că nu respectă valorile fundamentale ale Uniunii. “Problema principală a PiS este tocmai stilul de conducere. Legi controversate impuse în timp expres, fără consultări, cu convingerea că deţine monopolul asupra raţiunii”, explică ziarul Rzeczpospolita.
RADOR (24 octombrie)
