Relaţiile Uniunii Europene cu Rusia şi cu Marea Britanie şi tratatul de liber schimb cu Canada, principalele teme dezbătute la summitul european de la sfârşitul săptămânii trecute, au înregistrat un nou blocaj la nivel european, constată El Pais. „Lipsa de rezultate concrete în cele mai importante teme abordate demonstrează momentul de confuzie în care se află proiectul european, o situaţie periculoasă din care trebuie să ieşim cât mai curând pentru a nu lăsa evenimentele la voia întâmplării”, avertizează cotidianul spaniol.
Pe tema Brexit, avertismentele cu privire la adoptarea unei linii dure de negociere au continuat de ambele părţi, constată Financial Times. Diplomaţii britanici îşi doresc să intre în discuţii prealabile cu UE şi să primească unele asigurări legate de proces, care să reducă nesiguranţa ce domneşte în domeniul economic, însă liderii UE refuză orice prenegociere, repetând că procesul ieşirii din UE poate începe abia după depunerea unei cereri oficiale în acest sens, rezumă Financial Times chestiunea Brexit.
În privinţa acordului de liber schimb cu Canada, La Vanguardia observă că România şi-a retras veto-ul faţă de CETA, după ce Canada a fost de acord cu ridicarea vizelor pentru cetăţenii săi începând de anul viitor. Însă „Europa a eşuat din cauza unei Valonii intransigente”, titrează Les Eschos, explicând că un efort european de mai multe luni s-a împotmolit în obiecţiile de ordin social şi ecologic ale micii comunităţi de numai 3,5 milioane de suflete din regiunea francofonă a Belgiei, ceea ce evidenţiază încă o dată neajunsurile construcţiei europene. „Va periclita rezistenţa valonă relaţiile comerciale ale UE?” – se întreabă La Libre Belgique, în timp ce Le Soir scrie că liderii UE au cerut Belgiei ca până luni seară să dea un răspuns dacă va semna sau nu acordul CETA. Şeful guvernului regional valon a respins însă orice ultimatum, refuzând să adopte un „calendar strict”, în ciuda unui proiect de declaraţie transmis duminică de Comisia Europeană prin care se promite protejarea investiţiilor, notează La Libre Belgique.
Pe de altă parte, liderii UE nu au reuşit să ajungă la un acord cu privire la noi sancţiuni împotriva Rusiei din cauza crizei umanitare din oraşul sirian Alep, constată The Guardian, notând că de această dată unanimitatea a fost împiedicată de premierul italian. Potrivit agenţiei ruse Tass, Matteo Renzi şi-a explicat poziţia prin faptul că noile sancţiuni nu ar duce la o descurajare a Rusiei şi că accentul trebuie pus pe ajungerea la un acord de încetare a războiului din Siria. Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, citat de publicaţia sofiotă Dnevnik, consideră că „strategia Rusiei este să slăbească Europa” şi a vorbit „despre diferite expresii ale manifestărilor ostile din partea Rusiei – de la încălcări ale spaţiului aerian la campanii de propagandă, atacuri cibernetice, imixtiuni în procesele politice din UE şi din alte state”. Totuşi, „Obiectivul nostru nu este de a crea tensiuni cu Rusia. Noi reacţionăm doar la paşii întreprinşi de Moscova. Evident, UE este întotdeauna gata să aibă un dialog cu Rusia, însă nu vom face un compromis în privinţa principiilor sau ale valorilor noastre”, a subliniat Tusk.
Între timp, potrivit Le Point, NATO a denunţat „atrocităţile” comise de regimul sirian şi de ruşi la Alep, în ciuda unei „pauze umanitare” în bombardarea oraşului, instaurate de Moscova pentru câteva zile. Din păcate, duminică „armele au vorbit din nou la Alep”, constată Le Figaro, anticipând o nouă intensificare a ostilităţilor în această săptămână. La rândul său, Le Monde preconizează o criză umanitară la Mosul, în Irak, iar Papa Franscisc, citat de Rainews, a deplâns duminică „actele de violență atroce care sunt comise de mult prea mult timp împotriva cetățenilor nevinovați, atât musulmani, cât şi creştini”. Noi tensiuni se înregistrează şi în Egipt, unde potrivit Al Jazeera, un înalt oficial militar a fost împuşcat în faţa casei sale, ducând astfel la un nou nivel lupta dintre diverse grupări paramilitare, inclusiv variantă egipteană a ISIS, care au ucis până acum sute de soldaţi şi poliţişti.
„Alertă, în timp ce în România se fac demersuri pentru eliminarea taxei radio tv” titrează publicaţia online Publicnow.com care se întreabă dacă acest lucru înseamnă „sfârşitul serviciului public de televiziune şi radiodifuziune?”. Publicnow.com scrie că „Asociaţia Jurnaliştilor Europeni şi Indicele privind Cenzura au făcut un apel către membrii Parlamentului României să respingă un proiect de lege care prevede eliminarea taxei ce stă la baza sistemului public de televiziune şi radiodifuziune al ţării”. „Legea propusă ar da statului un control direct asupra finanţării posturilor publice române de radio şi televiziune, prin încălcarea directă a standardelor europene convenite”, avertizează Asociaţia Jurnaliştilor Europeni. Asociaţia aminteşte că sistemele publice de radiodifuziune au rolul „de a menţine standarde de imparţialitate şi corectitudine în interes public”, scrie Publicnow.com, conchizând că „În urma unui studiu recent al Uniunii Europene de Radiodifuziune, sistemul taxei s-a dovedit a fi modul cel mai stabil, transparent şi adaptabil pentru finanţarea Serviciului Public de Media”.
AGENŢIA DE PRESĂ RADOR – Carolina Ciulu
