La scurt timp după venirea la putere, în 2010, partidul Fidesz al lui Orban a trecut prin Parlament o nouă lege a presei. Printre modificările aduse de noua lege se numără obligativitatea înregistrării tuturor canalelor media, care să aibă produse „echilibrate”, „relevante pentru cetăţenii Ungariei” şi să „respecte demnitatea umană”. Totodată, legea diminua protecţia surselor jurnaliştilor şi erau introduse pedepse mai drastice pentru contravenienţi.
Respectarea acestor reguli era de competenţa noului organism de supervizare, Media Council, a cărui componenţă este stabilită de Parlament. Iar majoritatea de două treimi de care dispune guvernul lui Orban în legislativ îi permite să numească toţi membrii acestui consiliu.
O altă noutate a fost gruparea tuturor posturilor de stat într-o unică organizaţie – MTVA – al cărei lider este şeful Consiliului media.
Între timp, Parlamentul de la Budapesta a adus unele amendamente legii media, dar criticii spun că rămân probleme fundamentale. Iar în iulie 2013, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie prin care îşi declara preocuparea faţă de faptul că audiovizualul public din Ungaria este controlat de un sistem centralizat, care adoptă decizii netransparente pentru public.
O dată cu schimbarea legii presei, în mass-media publice a avut loc o restructurare. Mulţi directori şi sute de angajaţi au fost îndepărtaţi. Mai mulţi foşti angajaţi spun că ei cred că au fost concediaţi din cauza atitudinii lor critice faţă de partidul lui Orban.
În 21 iunie 2011, premierul ungar Viktor Orban s-a prezentat pentru prima dată la postul de radio MR1, unde apoi a devenit o prezenţă permanentă. Interesant este cum a ajuns şeful guvernului de la Budapesta un invitat constant la postul public de radio. Mai mulţi angajaţi de la MR1 spun că în timp ce întocmeau desfăşurătorul programului de ştiri matinale, spre surprinderea lor au auzit cum se anunţa în direct că Orban va fi invitatul lor. Au rupt planul emisiunii şi l-au rescris pentru a-i face loc premierului. Zeci de lucrători din presa ungară intervievaţi de Reuters afirmă că partidul Fidesz al lui Orban şi-a impus influenţa asupra tuturor canalelor media finanţate de stat. Jurnaliştii spun că şeful biroului de presă al lui Orban stabileşte temele care sunt discutate în interviurile cu premierul şi mai susţin că directorii lor au creat o atmosferă care descurajează întrebările dificile şi angajaţii care nu se conformează sunt marginalizaţi.
Guvernul ungar neagă că ar exercita presiuni asupra presei şi susţine că respectă standardele UE în domeniul libertăţii presei. Drept răspuns la întrebările puse de Reuters, comisarul european Neelie Kroes a spus însă că i se pare că este „o ruşine” faptul că Ungaria nu a implementat deplin recomandările UE pentru asigurarea libertăţii presei. De exemplu, Ungaria a respins recomandarea UE de a modifica modalitatea de desemnare a membrilor noului organism de supervizare a media, pentru a nu exista interferenţe politice.
Reuters nu a constatat dovezi care să ateste că Orban personal ar fi blocat anchetele de presă asupra activităţii guvernului lui. Discuţiile cu angajaţi din presa ungară sugerează că funcţionarii din anturajul premierului sunt cei care au încercat să impună modul în care este prezentat executivul, ajutaţi de cultura de autocenzurare existentă în media şi de cadrul de reglementare care a erodat independenţa media.
Postul de radio publilc difuzează acum interviuri cu Orban o dată la fiecare două săptămâni, vineri. Toate subiectele acoperite sunt convenite dinainte şi premierul nu trebuie niciodată să răspundă la întrebări surpriză, dificile. De obicei, şeful biroului de presă al premierului, Bertalan Havasi, propune o listă cu subiectele într-un email trimis miercuri, iar în următoarele 24 de ore stabileşte împreună cu editorii subiectele care să fie acoperite vineri şi cele care să fie trecute sub tăcere.
Bunavoinţa cu care este tratat Orban de către posturile de stat nu este ceva nou. Şi Ferenc Gyurcsany, premierul socialist între 2004 şi 2009, acorda interviuri radiofonice similare, în care i se puneau întrebări reverenţioase. El povestea că realizatorii programelor transmiteau asistenţilor lui temele de discuţie. Diferenţa acum este că partidul Fidesz al lui Orban s-a folosit de majoritatea sa parlamentară pentru a impune reguli care subminează independenţa instituţiei presei, printr-un sistem care blochează încercările jurnaliştilor de a trage la răsundere guvernul.(Sursa: Reuters – 19 februarie 2014).
Presa independentă se confruntă cu cenzura soft
După cum constată şi Indicele privind cenzura XIndex, organizaţie internaţională fondată în 1972 pentru publicarea relatărilor unor disidenţi din spatele Cortinei de Fier, canalele media din Ungaria se confruntă cu presiuni tot mai intense, sub forma unor procese în justiţie, restricţii privind materialele pe care le pot publica şi taxele mari percepute pentru procesarea cererilor bazate pe dreptul de a fi informat.
Proiectul Mapping Media Freedom, care indentifică ameninţările, violările şi limitările de care se lovesc membrii presei din UE, din statele candidate la integrare şi din ţările învecinate blocului, a înregistrat 129 de incidente verificate în Ungaria, din mai 2014 până la începutul anului 2016. În trimestrul patru al anului 2015, aici s-a înregistrat al doilea cel mai mare total de incidente verificate, din statele membre UE.
În toamna anului 2015, legea care guvernează libertatea de informare a fost amendată, după ce o serie de articole de investigaţie au dezvăluit risipa cu care cheltuia guvernul fondurile. Modificarile aduse legii acordă guvernului numeroase posibilităţi de a refuza să furnizeze informaţiile solicitate şi permit guvernului şi altor autorităţi publice să încaseze o taxă pentru „costurile de muncă” asociate cererilor de furnizare de informaţii.
Câteva din incidentele incriminate de XIndex:
22 decembrie 2015 – Sunt disponibilizaţi 129 de angajaţi din presa de stat aflată sub cupola MTVA, cu obiectivul „raţionalizării operaţionale”. MTVA spune că motivul disponibilizărilor a fost „exploatarea mai bună a sinergiilor”, „creşterea eficienţei” şi „reducerea costului”.
19 noiembrie 2015 – Agenţia de presă MTI refuză să publice un comunicat de presă al vicepresedintelui Partidului Socialist, Zoltán Lukács, prin care cerea să fie cercetată averea lui István Tiborcz, ginerele premierului ungar. MTI a refuzat să dea publicităţii comunicatul, afirmând că István Tiborcz nu este o persoană publică.
Interesele de afaceri ale ginerelui premierului Viktor Orban sunt subiect de largi discuţii în media ungară, în special pentru că firmele afiliate lui Tiborcz câştigă frecvent licitaţii de atribuire de contracte.
22 octombrie 2015 – Radioul public cenzurează un interviu cu un istoric de marcă. Editorii de la MR I Kossuth Rádió, care face parte din radioul public ungar, nu au difuzat interviul cu foarte apreciatul istoric János M. Rainer, despre Revoluţia ungară din 1956. „Nu avem nevoie de o istorisire Nagy Imre-Rainer!” a fost justificarea oferită de unul din editori pentru cenzurarea conţinutului, după cum spune reporterul care i-a luat interviul istoricului.
(sursa: indexoncensorship.org – 21 ianuarie 2016)
RADOR (24 octombrie)
