Tensiunile dintre Rusia şi Occident continuă să fie în atenţia presei internaţionale. Ziarele străine inserează şi câteva articole despre campania pentru alegerile prezidenţiale care au loc duminică în Republica Moldova. „Candidatul prezidenţial sprijinit de guvernul de la Chişinău, Marian Lupu s-a retras din cursă, spunând că este un demers tactic”, pentru a asigura rămânerea celei mai înalte magistraturi a statului de la est de Prut „în mâinile unui proeuropean”, respectiv candidata Maia Sandu, relatează New York Times. „Favoritul înaintea scrutinului care are loc duminica aceasta este candidatul prorus Igor Dodon, care vrea organizarea unui referendum privind Acordul de asociere al ţării cu UE”, precizează acelaşi ziar american. Jurnalul rusofon care apare şi la Moscova şi la Chişinău, Panorama, punctează că preşedintele Partidului Democrat, Marian Lupu, a declarat că se retrage din cursa prezidenţială în prezenţa lui Vladimir Plahotniuc şi că „a făcut apel la toţi alegătorii lui să o voteze pe Maia Sandu, pentru a nu permite victoria lui Igor Dodon”. Stratfor face la rândul său o analiză a scrutinului. „Pentru prima dată în ultimii 20 de ani, cetăţenii din Republica Moldova îşi vor putea alege preşedintele prin vot direct”, iar rezultatele consultării electorale vor fi resimţite şi dincolo de hotarele Moldovei, este de părere Stratfor, care atenţionează că „dacă Igor Dodon va câştiga acest scrutin, integrarea europeană a Moldovei va deveni un vis”. Publicaţia americană zugrăveşte totodată şi contextul în care au loc alegerile. „Certurile interne din coaliţiile prooccidentale aflate la guvernare din 2009 încoace şi guvernarea ineficientă au determinat decepţia populaţiei şi creşterea bruscă a sprijinului pentru vectorul prorus”, explică Stratfor. Aceeaşi concurenţă dintre interesele occidentale şi cele ruse se constată şi în alte evoluţii ale actualităţii internaţionale. „NATO vrea trupe pentru a descuraja Rusia pe flancul estic”, titrează New York Times, cu referire la reuniunea miniştrilor apărării din ţările aliate, care au discutat despre contribuţiile la „cea mai mare concentrare de forţe NATO la graniţele Rusiei, de după războiul rece, în condiţiile în care alianţa se pregăteşte pentru o confruntare de durată cu Moscova”. De la Londra, The Independent constată că „În ultimele săptămâni, Rusia a fost angajată în propriile sale demonstraţii de forţă, amplasând, în enclava Kaliningrad de la frontiera poloneză, rachete cu capacităţi nucleare şi mobilizând o flotă cu un portavion în estul Mediteranei, care face totodată în drum şi un tur al ţărmurilor europene, iar acţiunile sale par deja să creeze dispute între statele membre ale NATO, după ce Spania a permis Rusiei să îşi realimenteze flota cu combustibil la baza sa navală de la Ceuta, din nordul Africii”. O decizie asupra căreia Madridul a revenit însă la presiunile aliaţilor, după cum informează cotidianul madrilen ABC. „Să fie toate aceste acţiuni ale Moscovei doar acte teatrale, menite a intimida Occidentul într-un moment de nesiguranţă în Europa şi de mari suspiciuni în SUA, privind intervenţia Rusiei în alegeri? Sau ţinta să fie audienţa internă, într-un nou demers cinic de distragere a atenţiei cetăţenilor ruşi de la dificultăţile economice, prin direcţionarea furiei lor pe canalul testat al antiamericanismului?” – se întreabă New York Times. Cu răspunsul că „neîndoielnic este vorba de ambele variante. Dar aceasta nu face decât să atribuie o semificaţie mai profundă acţiunilor Moscovei, întrucât consecinţele falsificării realităţii pentru a manipula frica sunt dificil de controlat”, atenţionează cotidianul new-yorkez. De la Moscova, agenţia Ria Novosti relatează că „Londra va trimite avioane în România pentru a patrula regiunea Mării Negre”, citându-l pe ministrul britanic al apărării, care a menţionat că „Regatul Unit acţionează în cadrul eforturilor Alianţei de a întări încrederea aliaţilor situaţi în partea de sud-est a NATO”. „Brigada multinaţională care va fi amplasată în România va include de asemenea prezenţa permanentă a unor militari bulgari, iar aplicaţiile militare propriu-zis se vor desfăşura cu participarea ţărilor membre NATO, inclusiv Statele Unite ale Americii” şi în România, şi în Bulgaria, adaugă agenţia Ria, citându-l pe ambasadorul SUA la NATO. Mai multe mari cotidiane internaţionale comentează totodată decizia celei de-a treia ţări africane de a se retrage din cadrul Curţii Penale Internaţionale, „o dată cu creşterea temerilor privind un abandon în masă al organismului care urmăreşte în justiţie unele din cele mai cumplite atrocităţi care au loc în lume”, scrie Wall Street Journal. „Burundi, Gambia şi Africa de Sud au anunţat că renunţă la statutul de membri ai acordului de la Roma”, rezumă Le Figaro, cu menţiunea că „numeroase ţări din Africa reproşează tribunalului de la Haga, care ar trebui să acopere lumea întreagă, că judecă deocamdată doar conducători africani”. Şi în fine, The Guardian relatează că „Unesco adoptă o controversată rezoluţie privind locurile sfinte de la Ierusalim”. Rezoluţia contestată de Israel se referă la complexul din Oraşul Vechi, pe care arabii îl numesc Haram al-Sharif, iar evreii Muntele Templului, precizează The Guardian, cu menţiunea că „Israelul spune că utilizarea exclusivă a termenilor arabi pentru a descrie unele părţi ale locului anulează deliberat legăturile evreilor cu amplasamentul pe care se afla Al doilea templu evreiesc, distrus în anul 70 după Hristos.” În urma votului, anunţă Jerusalem Post, premierul „Netanyahu l-a rechemat pe ambasadorul Israelului la Unesco”. Să mai adăugăm că site-ul Portfolio din Ungaria informează că Grupul ungar Optimus a achiziţionat cotidianul Nepszabadsag, unul din ultimele ziare de opoziţie rămase în Ungaria, a cărui publicare a fost de curând oprită şi care acum ar putea fi relansat într-o nouă formă.
Adriana Buzoianu, RADOR
