„Acordul comercial UE – Canada merge mai departe, după ce blocajul belgian a fost rezolvat”, anunţă The Guardian, în timp ce La Tribune detaliază că acest lucru a fost posibil după ce belgienii au reuşit să ajungă la un acord ce va permite semnarea CETA în curând. „Ultimul cuvânt revine parlamentelor”, a declarat primul ministru belgian Charles Michel, explicând, potrivit Le Soir, că „Este un acord foarte important pentru companii, pentru activitatea economică. Un acord cu o pondere de 12 miliarde de euro”. Catalogându-l drept unul dintre cele mai importante tratate comerciale din lume, Business Insider aminteşte că negocierile UE-Canada au durat mai bine de şapte ani. Financial Times comentează că întârzierea înregistrată în acest proces ridică semne de întrebare asupra capacităţii UE de a încheia acorduri complexe care necesită aprobarea tuturor parlamentelor din blocul european şi că liderii europeni speră că un succes al CETA ar pregăti terenul pentru un acord comercial, încă şi mai mare, cu Statele Unite.
„Confruntaţi cu o Rusie tot mai belicoasă şi imprevizibilă, aliaţii NATO avansează planuri de dislocare a mii de trupe şi echipament militar în Europa de Est”, constată New York Times, amintind că, la rândul ei, Rusia a trimis „numai în ultimele săptămâni, nave de luptă spre Mediterana şi Marea Baltică, a transferat lansatoare de rachete cu capabilităţi nucleare în enclava sa Kaliningrad, care se învecinează cu Polonia şi a continuat survolările cu bombardiere în apropierea coastei europene”. „Va fi cea mai mare consolidare de forţe NATO de la sfârşitul Războiului Rece”, constată revista Time, detaliind că „în urma unei întâlniri a miniştrilor apărării ai NATO, Marea Britanie a anunţat că va trimite avioane de luptă în România, în 2017, în timp ce SUA au promis tancuri, artilerie şi mai mult de 900 de militari în Polonia. Marea Britanie, Germania, Canada şi alţi aliaţi s-au angajat, de asemenea, să contribuie la o forţă terestră de 4000 de militari în statele baltice şi în Europa de Est, menită a supraveghea agresiunea rusă în regiune”. „NATO continuă să provoace Rusia” titrează ziarul moscovit Pravda, în timp ce agenţia rusă TASS preia declaraţiile reprezentantului permanent al Rusiei pe lângă NATO, Aleksandr Gruşko. „Acţiunile NATO creează riscuri la adresa securităţii europene” pentru că ele pun în pericol „viabilitatea Actului fundamental Rusia-NATO, care cuprinde angajamente de abţinere de la acţiuni militare”, a spus Gruşko. „Rusia nu intenţionează să atace pe nimeni” vine şi replica lui Vladimir Putin, citat tot de agenţia Tass. Luând cuvântul în cadrul reuniunii Clubului internaţional de dialog „Valdai”, ce se desfăşoară la Soci, Putin a spus că „este pur şi simplu ridicol şi absurd” să se afirme că Rusia, o ţară cu o populaţie de doar 146 de milioane de oameni ar intenţiona să atace un bloc format dintr-o Europă în care trăiesc peste 300 de milioane de cetăţeni – toţi membri ai NATO, şi din SUA cu o populaţie de 600 de milioane de oameni.
Pe de altă parte, Wall Street Journal notează că Putin a negat acuzaţiile aduse în ultimul timp, în special din partea taberei lui Hillary Clinton, că Rusia ar încerca să influenţeze alegerile prezidenţiale din SUA. Declarând că Moscova va saluta orice candidat care îşi exprimă dorinţa de a îmbunătăţi relaţiile cu Moscova, Putin a spus că o eventuală susţinere a candidatului republican Donald Trump de către Kremlin este o invenţie a presei occidentale, ca „parte a unei lupte politice, într-o încercare de manipula opinia publică”. „Crede cineva serios că Rusia ar putea influenţa în vreun fel opţiunea poporului american? Ce e America o republică bananieră sau ce?” S-a întrebat liderul rus, conchizând că „America este o mare putere”.
În vecinătatea noastră, Grecia constată că, pe fondul crizei puternice care o macină, o mare parte din banii aflaţi în băncile sale au fost transferaţi în Balcani, în special în Bulgaria şi România, unde procedura de deschidere a unor conturi bancare de către cetăţenii greci este foarte simplă, fiind vorba de ţări-membre UE, scrie ziarul Kathimerini. „După opt ani de recesiune fără precedent, slăbirea poziţiei Greciei în comparaţie cu Bulgaria şi România este dramatică. În perioada 2008-iulie 2016, depunerile în băncile greceşti au scăzut aproape la jumătate (-46,1%), în timp ce în aceeaşi perioadă în Bulgaria au crescut cu 74,2% şi în România cu 50,5%. Ca procent din PIB, datoria publică se situează la 26,7% în Bulgaria şi la 38,4% în România, în timp ce în Grecia depăşeşte 170%. Şi în vreme ce Grecia se luptă să pună în practică cel de-al treilea memorandum de ajutor financiar, PIB-ul Bulgariei creşte în trimestrul al 3-lea 2016 cu un ritm de 3%, iar România se dezvoltă în 2016 cu un ritm de 6% faţă de 3,8% în 2015, mai notează cotidianul elen.
(AGENŢIA DE PRESĂ RADOR – Carolina Ciulu).
