Alimente miraculoase, delicioase, cultivate în multe părți ale lumii (în ţări din America Latină, Australia, Africa de Vest și Asia) bananele sunt fructele tropicale cele mai consumate. Foarte nutritive şi o sursă bună de energie, acestea au propriul muzeu în Martinica, o insulă din partea estică a Caraibelor şi un departament de peste mări al Franței.
Numeroase nume celebre din istoria Franței sunt legate de această insulă din arhipelagul Antilelor Mici. Aici s-a născut soția lui Napoleon Bonaparte, Josephine, şi tot aici Paul Gauguin, invitat de prietenul său Charles Laval, şi-a petrecut şase luni din viață.
Muzeul Bananelor este situat în centrul celei mai mari zone de producţie de banane din Martinica, chiar lângă localitatea Sainte-Marie. Muzeul se află pe domeniul unei foste plantaţii de zahăr a cărei principală activitate, începând cu anul 1950, a fost cultivarea bananelor. Muzeul invită la descoperirea istoriei bananelor, oferind informaţii, prin panouri explicative și documentare audiovizuale, despre cultura, proprietăţile medicinale și utilizările lor. Totodată, turiștii se pot plimba prin parcul de patru hectare din apropierea muzeului, unde pot admira 55 de soiuri diferite ale acestor fructe și o mulțime de flori exotice. Vizita se încheie cu un popas la magazinul de suveniruri și cu o degustare de banane.
Banana este fructul bananierului, o plantă erbacee perenă, denumită științific Musa sapientum, care face parte din familia Musaceae. Această familie cuprinde 60 de specii (unele sunt doar ornamentale), toate din zonele tropicale.
Cea mai veche înregistrare fosilă a unei banane a fost găsită în India și datează de peste 50 de milioane de ani. Au existat referiri la banane încă din anul 600 î.Hr., în scripturile budiste. În anul 327 î.Hr., când Alexandru cel Mare și armata sa au invadat India, au descoperit culturi de banane. Din anul 200 d.Hr., bananele s-au răspândit în China. Potrivit istoricului chinez Yang Fu, aceste fructe au fost cultivate în regiunea de sud a Chinei și au devenit populare abia în secolul al XX-lea.Alexandru cel Mare a gustat prima oara o banana in anul 327 i.hr, in campania sa din Asia. Bananele sunt menționate în textele antice grecești ale istoricului Megasthenes și filozofului Teofrast, considerat părintele botanicii, precum și în lucrările savantului roman Pliniu cel Bătrân.
Țările cele mai mari producătoare de banane din întreaga lume sunt: India, Brazilia, Ecuador China, Filipine și Indonezia. Mari exportatori sunt: Ecuador, cu 34% din exporturile mondiale de banane, Costa Rica, cu 16%, Columbia și Filipine cu 13% .
Bananele consumate în Europa provin din Spania (Insulele Canare), Franța (Guadalupe și Martinica), Grecia și Portugalia (Madeira și Azore), țările africane, țările din Caraibe și din Pacific și țările din America Latină
Bananele sunt o sursă bună de fibre dietetice, o porție de 100g conține aproximativ 2,6 g de fibre, puțin mai mult decât de mere (2,4 g). Conținutul lor bogat de fibre îmbunătățește tranzitul intestinal. Un alt avantaj este efectul antiacid natural din banane care ajută la calmarea arsurilor gastrice. Un consum regulat de banane consolidează sistemul imunitar. O banană medie (aproximativ 150 de grame) conține 13,2 mg de vitamina C, aproximativ 15% din doza zilnică recomandată (care este de 75 mg pentru femei și 90 mg pentru bărbați). Bananele conțin antioxidanți care protejează celulele creierului de radicalii liberi. O dietă bogată în antioxidanți protejează neuronii de stresul oxidativ și reduce riscul de boli degenerative ale creierului, cum ar fi boala Alzheimer. În plus față de proprietățile antioxidante, bananele promovează sănătatea pielii, a oaselor, a gingiilor şi a dinților și accelerează procesul de vindecare a rănilor. Acest fruct tropical este o sursă bună de fier (0,39 mg per 150 g). Consumul regulat de banane ajută la lupta împotriva radicalilor liberi, molecule chimice instabile care stau la originea multor boli, inclusiv a cancerului. La fel ca morcovii, bananele au un conținut ridicat de vitamina A, care este vitală pentru sănătatea ochilor, ajutându-i să se adapteze la variațiile de lumină. De asemenea, vitamina A este necesară pentru dezvoltarea retinei, reduce riscul de cataractă și degenerare maculară.
Banana este unul dintre fructele cele mai bogate în potasiu, un mineral esențial pentru buna funcționare a organismului. O banană medie conține 467 mg de potasiu și 1 mg de sodiu. Potasiul joacă un rol major în contracția musculară, ceea ce înseamnă că ajută la reglarea bătăilor inimii. O banană inclusă în alimentația zilnică ajută la prevenirea și tratarea hipertensiunii arteriale, protejează împotriva aterosclerozei, reduce riscul de infarct miocardic și de accident vascular cerebral. Consumul ridicat de banane, combinat cu o dietă săracă în sare și grăsimi saturate, scade cu 24% riscul de accident vascular cerebral. Cu un conținut bogat de vitamina B6 (0,4 mg per 100 g) și magneziu (33 mg per 100g), banana are efecte benefice împotriva depresiei. Magneziul furnizează energie organismului și promovează transmiterea impulsurilor nervoase. Acest mineral are un rol important în echilibrul mental și emoțional, doza zilnică recomandată fiind de 400 mg până la 500 mg pe zi. Bananele sunt o sursă bună de vitamina B6, (0,5 mg la 100 de grame sau un sfert din doza zilnică recomandată). De asemenea, cunoscută sub numele de piridoxină, această vitamină este implicată în metabolismul proteinelor, lipidelor și carbohidraților, dar este utilă și pentru producerea de diferiți neurotransmițători asociați cu starea de spirit, inclusiv serotonina și dopamina. Unele studii au arătat că, dacă sunt consumate în cantități mari, bananele atenuează depresia. În medicina chineză, bananele sunt folosite în caz de constipație și de ulcere, considerându-se că protejează mucoasa stomacului.
Bananele de care ne bucurăm astăzi sunt mult mai bune decât fructele sălbatice originale, care conțineau multe semințe. Disponibile pe tot parcursul anului, se consumă de obicei în stare proaspătă, dar și uscate, confiate, coapte, prăjite în ulei sau fierte. Bananele sunt opțiunea perfectă pentru o gustare rapidă dimineața și se pot combina cu lapte, cereale, migdale, brânză de vaci, lapte de soia, tofu sau iaurt. În bucătăriile lumii, se utilizează la pregătirea marmeladelor, șerbeturilor, salatelor, diferitelor feluri de mâncare cu orez, carne de pasăre, ca ingredient principal pentru plăcinte, prăjituri, tarte, creme, checuri, brioșe, clătite, înghețate, siropuri și lichioruri. În Uganda, bananele se folosesc pentru a face bere și pentru a pregăti diverse prăjituri sau budinci. În țările din America Latină, se consumă fierte, prăjite în ulei și se servesc drept garnitură sau împreună cu fasole și orez, ca fel principal. Bucătăria mexicană folosește des oțetul din banane. În Filipine este foarte popular sosul de banane, numit și banana ketchup, preparat din piure de banane, zahăr, oțet și condimente, conform rețetei inventate de Maria Orosa (1893 – 1945), specialist în inginerie alimentară, cu multe contribuții importante în domeniul culinar. Banana ketchup însoțește ouăle, omletele, burgerii, cartofii, orezul, peștele, carnea de porc la grătar și frigăruile de pui. Bananele merg bine cu citrice, cireșe, fructe de pădure, mango, nucă de cocos, kiwi, pătrunjel, coriandru, cimbru, scorțișoară, cardamom, nucșoară, ienibahar, nuci, migdale, alune de pădure, arahide, ghimbir, rom, iaurt, mascarpone, miere, sirop de arțar, caramel, cafea și ciocolată.
Muzeul Bananelor din Sainte-Marie, Insula Martinica, este deschis pentru public, zilnic, între orele 9:00 și 17:00
Ada Ionescu
