În Moldova s-au desfăşurat primele alegeri prezidenţiale directe, din ultimii douăzeci de ani, anunţă Europe Online Magazine şi Le Monde. Alegerile prezidenţiale din Moldova au impact atât asupra UE, cât şi asupra Rusiei, subliniază The Washington Post. Ţara îşi alege preşedintele într-un climat eurosceptic impulsionat de proasta gestiune şi de lipsa reformelor, opinează El Pais. Moldova votează un nou preşedinte, în vreme ce scandalul bancar trenează, constată The New York Times. Chiar dacă FMI şi UE au îngheţat asistenţa financiară, în urma scandalului bancar, guvernul se aşteaptă să primească 180 de milioane de dolari de la FMI, ca o recunoaştere a măsurilor sale de reformă, adaugă ziarul american. În pofida unor progrese şi reforme, scandalul bancar a discreditat cursul european al ţării în ochii multor cetăţeni, aminteşte Suddeutsche Zeitung. Premierul Pavel Filip a subliniat importanţa menţinerii cursului de integrare a ţării în Uniunea Europeană, Maia Sandu s-a pronunţat şi ea pentru păstrarea cursului pro-european, iar Igor Dodon a criticat Acordul de Asociere dintre Republica Moldova şi UE, declarându-se în favoarea unui parteneriat strategic cu Rusia, menţionează Tass. Următorul preşedinte al Moldovei, indiferent cine va fi, se va confrunta cu o opoziţie considerabilă din partea adversarilor săi politici, crede Stratfor. Având în vedere cât de semnificativă este miza acestui vot, alegerile ar putea duce foarte uşor la o destabilizare a ţării, cu consecinţe care, fără îndoială, vor fi resimţite la mare depărtare, dincolo de graniţele Moldovei, continuă Stratfor. Totodată, votul din Moldova ar putea perturba statu-quo-ul apărut în înfruntarea dintre Rusia şi Occident, cu privire la acest stat de frontieră. Ar putea interfera şi cu fragilul armistiţiu din teritoriul separatist Transnistria, susţinut militar şi economic de Rusia. Şi, dacă Moldova ar începe să se reapropie de Rusia, negocierile împotmolite cu privire la regiunea disputată ar putea fi reluate. Similar, o apropiere mai mare de Occident ar agrava fricţiunile dintre Chişinău şi Moscova, conchide Stratfor.
UE şi Canada au semnat Acordul Comercial şi Economic Multilateral (CETA), după două săptămâni de psihodramă şi de negocieri maraton, anunţă Le Monde. CETA va suprima 99% din taxele vamale între UE şi Canada şi va fi aplicat după ratificarea de către Parlamentul European, apoi de toate parlamentele naţionale şi regionale din UE, pentru a deveni definitiv, precizează Le Soir. Deşi opoziţia activiştilor anti-acord şi a partidelor de stânga din unele ţări era să blocheze semnarea, susţinătorii acestuia asigură că documentul va stimula comerţul, fiind deosebit de benefic pentru agricultură, industria farmaceutică şi cea auto, scrie Toronto Star. Premierul canadian Justin Trudeau şi liderii europeni au afirmat că acest acord va asigura un viitor mai bun atât cetăţenilor canadieni, cât şi celor europeni, notează Globe and Mail. Pentru UE, este primul pact comercial cu o ţară din G-7, titrează La Vanguardia, subliniind că acordul va spori volumul comercial între Canada şi UE cu 20% şi va impulsiona economia Uniunii cu 12 miliarde de euro pe an, iar pe cea a Canadei cu 12 miliarde de dolari canadieni. Pentru Canada, acordul este important pentru a-şi reduce dependenţa de SUA ca piaţă de export, explică La Vanguardia.
Italia a fost lovită din nou de cutremur, de această dată,cel mai puternic din ultimii 35 de ani, titrează Time. UE a anunţat că evaluează impactul şi va ajuta Italia. Multe edificii istorice au fost afectate, scrie La Repubblica, deplângând prăbuşirea bazilicii San Benedetto din Norcia, simbol al monahismului. Teama a cuprins şi Roma, unde au fost zguduite de unda seismică atât bazilica San Pietro, cât şi Colosseumul, adaugă La Repubblica. Papa Francisc s-a rugat pentru familiile afectate de seism, anunţă L’Osservatore Romano, în timp ce premierul Matteo Renzi a asigurat că totul va fi reconstruit, case, magazine, bazilici, citează Corriere della Sera. Renzi a făcut apel şi la UE pentru a salva inima Italiei şi, totodată, leagănul civilizaţiei continentului.
Cristina Zaharia – RADOR
