EUOBSERVER/BRUXELLES, 1 noiembrie 2016 – România este ţara europeană cu cei mai mulţi emigranţi în penitenciarele din UE, iar la nivel general, ţara cu cel mai mare număr de deţinuţi este Marocul.
O echipă internaţională de jurnalişti a colectat date din 25 de ţări în vederea stabilirii unei statistici pentru fiecare ţară din UE, cu excepţia Croaţiei, Maltei şi Ciprului.
În privinţa deţinuţilor din penitenciarele de pe teritoriul UE, se estimează că Marocul se situează în frunte (11.700), urmat de România (11.511), Albania (5.722), Turcia (4.798) şi Polonia (4.449).
Aceste cifre datează din anul 2015 (pentru Franţa, din 2014) şi sunt estimări ale cifrelor reale, întrucât multe ţări au metode diferite de raportare.
Numărul cel mai mare: România
În majoritatea cazurilor, românii sunt condamnaţi pentru delicte minore, respectiv, spargeri de magazine, tâlhării şi furturi din buzunare.
„În Germania, aproape 60% dintre românii închişi sunt /condamnaţi/ pentru hoţii, ceea ce este destul de neobişnuit – majoritatea sunt în închisoare pentru violenţe şi tâlhării”, afirmă Christian Walburg, doctor în criminologie la Universitatea Wilhelm- Westfalia, din Münster.
Majoritatea condamnaţilor români sunt săraci, iar mulţi dintre ei sunt victime ale discriminării atât la ei în ţară, cât şi în străinătate. Mulţi dintre ei comit acelaşi delict de mai multe ori – ceea ce înseamnă că ei se întorc deseori în închisoare pentru o serie de delicte minore.
Cu toate acestea, există şi bande de români implicate în fraude pe internet, trafic de persoane sau spargeri de bancomate care eliberează numerar. Oficial, 2,9 milioane de români trăiesc în afara ţării, membră a UE. În prezent, ei se situează pe locul al doilea în privinţa numărului de emigranţi din UE, după Polonia.
Italia dispune de cel mai mare număr de emigranţi români – peste 1 milion – şi tot acolo se află şi cei mai mulţi deţinuţi români. Timp de 10 ani până în anul 2015, în penitenciarele italiene românii erau cei mai mulţi în clasamentul pe ţări. Dar, în 2016, cifrele au scăzut de la 2.893 la 2.825.
„Este pentru prima oară când numărul lor nu mai creşte. De ce oare?”, se întreabă Patrizio Gonnella, preşedintele sociaţiei Antigona, un ONG pentru protecţia drepturilor civile care de 20 de ani analizează datele din închisorile italiene. „Sunt oare românii mai integraţi (în Italia)? Nu cred. Comit oare mai puţine delicte decât în urmă cu doi ani? Nu cred. Persecuţiile poliţiei şi sistemul juridic se orientează acum spre alt tip de delicte. Acum trebuie să facem faţă terorismului. În prezent, Maghrebul este cel incriminat”.
Începând din iunie 2015 până în iunie 2016, cei mai mulţi deţinuţi din penitenciarele italiene – ca de altfel şi la nivelul întregii UE – sunt marocani. „Presiunile exercitate de terorismul Statului Islamic vor schimba prejudecăţile faţă de români”, afirmă Gonnella.
Cel mai mare număr la nivel mondial: Marocul
Marocul este ţara cu cel mai mare număr de deţinuţi din închisorile UE, iar Germania se confruntă cu o creştere a numărului de deţinuţi proveniţi din Maroc şi din Algeria.
În general, sunt tineri proveniţi din clasele de jos, veniţi să caute o viaţă mai bună în Europa. Mulţi nu au rude în Germania, nu pot obţine statut legal şi nici drept la azil şi intră cu greu pe piaţa muncii din Germania.
„În Germania, cei mai mulţi hoţi de buzunare sunt marocani”, spune Walburg. „În ultimii ani, numărul lor a crescut rapid, iar grupul este unul special – tineri fără nicio perspectivă. Le e într-adevăr foarte greu să se stabilească aici”.
Dar, la nivelul UE, potrivit statisticilor din penitenciare, foarte puţini refugiaţi din Irak, şi mai ales din Siria, se află la închisoare. „În medie, oamenii veniţi din Siria sunt destul de bine educaţi”, afirmă Walburg. „Dispun de bani ca să poată veni în Europa”.
Cel mai mare procentaj: Lituania
La nivelul UE, Lituania are cel mai mare procentaj de emigranţi în penitenciare. Potrivit estimărilor noastre, dintre cei 330.000 de emigranţi lituanieni din UE, aproximativ 2.000 se află la închisoare.
Procentajul este de 0,59% – aproape dublu comparativ cu al ţărilor situate pe locul 2 şi 3 – Letonia şi România, cu un procentaj de 0,39%.
Aceste procente nu ilustrează un val de criminalitate, dar arată o tendinţă.
În general, lituanenii sunt organizaţi în bande de hoţi. Majoritatea bunurilor sunt furate din UE şi aduse în Lituania. Bandele vizează nordul Europei – mai ales Regatul Unit, Germania, Norvegia, Olada şi Irlanda, dar s-au răspândit pe întregul continent.
Un lituanian în vârstă de 60 de ani, „hoţ de carieră”, pe nume Algirdas (nu este numele său real), a petrecut ceva timp în penitenciare din Regatul Unit, Lituania şi Letonia. Potrivit experienţei sale cu sute de delincvenţi lituanieni, unui emigrant îi e greu să înceapă o viaţă nouă într-o altă ţară, iar mulţi nu reuşesc să-şi asigure traiul chiar dacă au un loc de muncă legal. Unii redevin delincvenţi, iar alţii fac parte dintr-o reţea care operează acasă. Principalele lucruri care se fură sunt: telefoanele, computerele, gadgeturile sau uneltele din construcţii, pe care ei le pot strecura în UE sau le pot vinde în ţara lor, pe piaţa locală.
„(În Regatul Unit), la început, furau maşini scumpe, pe care le aduceau în Lituania, dar, de îndată ce această cale le-a fost blocată, lituanienii au început să demonteze maşinile şi să le vândă sub formă de piese de schimb”, spune el. „Lituanienii sunt foarte inventivi, văd ei cum fac. Închisorile sunt pline de ei de când poliţia litguaniană şi cea britanică au început să lucreze mână în mână”.
Legătura cu migraţia, „imposibil de stabilit”
La 1 septembrie 2014, totalul populaţiei din penitenciare se ridica la 620.540 de oameni, potrivit cifrelor Consiliului Europei. Aproximativ 113.000 erau străini – un total de 18%. Cei mai mulţi provin din UE.
Între anii 2002 – 2014, cifrele la nivelul celor 28 de state membre au rămas aproape pe loc, oscilând între 610.000 şi 650.000. Aşadar, schimbările intervenite în ultimii 14 ani printre migranţi la nivelul întregii UE nu au dus la o creştere a populaţiei din penitenciare, dar asta este greu de dovedit.
„Există forme de imigraţie atât de diverse şi valuri de oameni care migrează din diverse motive, situaţia lor depinzând şi de cât de bine sunt primiţi în societate sau de cât de pregătită este societatea respectivă”, explică Christian Walburg, „Aşa că e imposibil de spus dacă asta duce la un număr mai mic sau mai mare de delicte. Trebuie să examinăm împrejurările şi diversele condiţii în care are loc imigraţia, iar asta ne poate duce în ambele direcţii, aşa că tabloul este extrem de complex”.
Articol de Michael Bird, Vlad Odobescu, Cecilia Ferrara şi Sigute Limontaite
Traducerea: Alexandru Danga
