Adopţiile nu golesc orfelinatele, ci din păcate le alimentează. Aceasta e concluzia unui raport publicat de Consiliul naţional pentru protecţia copilului din Olanda, care sfătuieşte guvernul să înceteze imediat adopţiile internaţionale şi să se concentreze pe investiţii în sisteme de protecţia copilului din ţările care dau copii spre adopţie. În aceste condiţii, Olanda, gaza Convenţiei de la Haga privind adopţiile internaţionale, caută acum cea mai bună soluţie în domeniu, în condiţiile în care există multe dubii legate de respectarea legislaţiei internaţionale. Familiile olandeze adoptă în prezent copii născuţi în China, SUA, ţările africane, dar şi în câteva state ale UE. Claudia Marcu explică.
Reporter: Olanda ar trebui să stopeze adopţiile internaţionale şi să investească în îmbunătăţirea sistemelor pentru protecţia copilului în ţările exportatoare de copii, spune Consiliul naţional pentru protecţia copilului. În acest fel vor fi ajutaţi mult mai mulţi copii.
Yolanda Kalkoen: Din unele ţări adopţiile ar trebui întrerupte imediat, pentru că există foarte multe dubii legate de respectarea legislaţiei internaţionale.
Reporter: Yolanda Kalkoen de la Consiliul olandez pentru protecţia copilului mai spune că adopţiile internaţionale nu golesc de fapt casele de copii, ci le alimentează şi în plus împiedică tocmai îmbunătăţirea sistemului de protecţia copilului în ţările respective. România trebuie luată ca exemplu, spune Roelie Post, fostă angajată a Comisiei Europene, implicată în problema adopţiilor din România, şi autoare a volumului „România numai pentru export”, publicat în 2007. „România a luat această decizie în urmă cu 12 ani şi iată că acum Consiliul olandez spune acelaşi lucru şi spune chiar că Olanda trebuie să stopeze adopţiile şi din alte ţări ale UE, ca Bulgaria, Ungaria, Polonia. Argumentele lor sunt solide şi sunt bazate pe Convenţia Naţiunilor Unite privind Drepturile Copilului, care spune că adopţia trebuie să fie ultimul resort şi că statul trebuie să se îngrijească de copiii săi”.
Olandeza urmăreşte problema adopţiilor internaţionale de 16 ani şi spune că nu există exemplu bun în acest domeniu, unde banii vorbesc. „Aceasta înseamnă că din ce în ce mai mulţi copii sunt atraşi în sistemul de protecţie pentru a fi adoptaţi, copii care în mod normal nu au ce căuta în acest sistem. Ei ajung acolo pentru că sunt familii care îşi doresc să aibă copii, nu pentru că aceşti copii au nevoie de părinţi. Trebuie să protejăm copiii în ţara lor. Istoria ne arată că adopţia este un proces dificil. Adulţii care au fost adoptaţi sunt în căutarea părinţilor biologici, se întreabă cine sunt, de unde vin. Problemele de identitate sunt foarte serioase”. Dacă guvernul olandez va adopta recomandarea Consiliul naţional pentru protecţia copilului rămâne de văzut. Aşa cum spune şi autoarea volumului „România numai pentru export”, presiunea din partea agenţiilor specializate în adopţie este foarte puternică şi mai e mult până în luna martie, când parlamentul naţional va dezbate propunerea./ilapadat
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI – 4 noiembrie, ora 22:27
