Protestele violente izbucnite după anunţarea victoriei lui Donald Trump continuă în mai multe oraşe din Statele Unite. „Revoltele de stradă s-au accentuat, iar peisajul lăsat în urmă de valurile de protestatari arată jalnic – scrie „Washington Post”. „Străzi blocate, geamuri şi vitrine sparte, maşini distruse, tomberoane incendiate”, adaugă ziarul. „USA Today” subliniază că „demonstranţii sunt foarte tineri, multe proteste pornind chiar din interiorul campusurilor studenţeşti din zeci de oraşe americane”. Organizatorii protestelor din New York au afirmat că vor să îi îndemne mai ales pe tineri să îşi spună vocal părerile şi să înţeleagă că îşi pot modela viitorul, mai scrie „USA Today”.
Pe fondul protestelor extinse, a început „furtuna” tranziţiei lui Donald Trump către conducerea ţării – subliniază într-un articol „Washington Post” şi precizează că primul pas în această tranziţie va fi stabilirea staff-ului noului preşedinte prin extinderea cercului său de apropiaţi. Potrivit ziarului, cei care au lucrat îndeaproape cu Donald Trump declară că „noul preşedinte va aduce cu sine un stil total diferit de management şi conducere la Casa Albă”. Din procesul de tranziţie, care va dura circa 10 săptămâni, face parte şi întâlnirea dintre preşedintele ales şi preşedintele în exerciţiu. „Trump şi Obama au avut o întrevedere cordială de 90 de minute în Biroul Oval” – titrează „New York Times” şi comentează: „După mai multe luni de remarci şi sublinieri acide reciproce, s-a întâmplat inimaginabilul: Obama şi Trump s-au întâlnit prima dată faţă în faţă în Biroul Oval, şi-au strâns mâinile, au discutat în termeni amabili şi au demonstrat lumii că au lăsat deoparte divergenţele”. Cei doi au discutat probleme de politică internă şi externă, după care Donald Trump a avut o întâlnire cu politicienii din Congresul SUA. „Vom face lucruri spectaculoase pentru poporul american. Vom reduce taxele şi impozitele, vom rezolva problema imigraţiei, vom ‘repara’ sistemul de sănătate şi îl vom face mai bun şi accesibil tuturor. Avem de gând să ne punem pe treabă în slujba poporului”, le-a spus Donald Trump politicienilor de la Capitoliu, relevă acelaşi „New York Times”.
Întreaga lume e preocupată de evenimentele din SUA. În Uniunea Europeană, potrivit „EU Observer”, „alegerile din SUA şi decizia privind Brexitul au stabilit deja un nou curs pentru Europa şi se pare că au stimulat şi accelerarea planurilor privind politica de apărare a UE”. Negocierile legate de vastul acord comercial transatlantic între Bruxelles şi Washington au fost îngheţate şi se pare că vor rămâne aşa şi în următorii ani – anunţă „Daily Mail”, citându-l pe comisarul european pentru comerţ, Cecilia Malmstroem.
Dacă acordurile comerciale dintre UE şi SUA stau deocamdată sub semnul întrebării, relaţiile diplomatice şi comerciale dintre Rusia şi Israel capătă dimensiuni noi. „Jerusalem Post” consemnează vizita pe care o efectuează în Israel premierul Rusiei, Dmitri Medvedev şi care marchează 25 de ani de relaţii diplomatice între cele două ţări. În timpul vizitei de trei zile se intenţionează semnarea unor acorduri legate de agricultură, taxe vamale, tehnologie înaltă şi construcţii, precizează ziarul israelian. Citându-l pe preşedintele israelian, Reuven Rivlin, „Jerusalem Post” notează: „Rusia a avut întotdeauna un rol semnificativ în regiune, iar acum mai important ca niciodată. Cele două ţări se confruntă în prezent cu provocări şi oportunităţi majore, şi trebuie să fie pregătite pentru amândouă”, fiind „imperativă abordarea tuturor aspectelor care ţin de interesul reciproc”. „Liderii israelieni şi ruşi s-au întâlnit de mai multe ori în ultimii doi ani, în efortul comun de a evita eventuale erori în Siria, unde Rusia este implicată în războiul civil”, subliniază „Jerusalem Post”. O altă publicaţie israeliană, Debka, punctează recenta decizie a Moscovei de a trimite o parte a flotei sale de nord în Marea Mediterană, în vederea lansării unei ofensive decisive asupra rebelilor din oraşul sirian Alep. Flota va însoţi nave ale flotei din Marea Neagră şi va fi condusă de crucişătorul Petru cel Mare.
În încheiere, consemnăm un articol apărut în presa suedeză. „Capitala Suediei se confruntă cu cea mai înzăpezită zi de noiembrie din ultimii 111 ani” – titrează ziarul „Aftonbladet” din Stockholm. „Ninsoarea-surpriză, cunoscută în limba suedeză sub numele de ‘tun de zăpadă’, a generat imense probleme pentru navetişti şi nu numai. Transportul public a fost paralizat în toată capitala, unii şoferi şi-au abandonat autoturismele pe străzi şi autostrăzi, alţii au rămas blocaţi în maşini aproape zece ore. Şcolile şi alte instituţii publice au fost închise, unde s-a putut s-au înlocuit autobuzele cu feribotul, iar autorităţile au sfătuit rezidenţii să rămână în case”, relatează „Aftonbladet” şi punctează: „stratul de zăpadă are 39 de centimetri. Şi totuşi, nu se compară cu recordul absolut de 76 de centimetri cu care s-a confruntat capitala Suediei în martie 1909”.
(Magda Baciu)
