Alegerile prezidenţiale din Republica Moldova şi Bulgaria desfăşurate duminică sunt analizate de presa internaţională prin prisma rolului pe care Rusia l-ar putea juca în aceste două state. The Guardian consideră chiar că e vorba de un test pentru UE în faţa unei Rusii tot mai expansioniste. Constatând că votul prezidenţial din Moldova a fost dominat de legăturile cu Moscova, Financial Times consideră că miza alegerilor din Europa de Est este sporită şi de dubiile privind angajamentul Americii faţă de securitatea Europei, după alegerea lui Donald Trump în funcţia de preşedinte al SUA.
În cazul Moldovei, agenţia Infoprim Neo constată că mobilizarea în diasporă a fost fără precedent, prezenţa la vot fiind dublă faţă de primul tur, iar Unimedia vorbeşte despre protestele a numeroşi moldoveni din diasporă care nu au putut vota din cauza unui număr insuficient de buletine de vot. „Dezastru la secţiile de votare de peste hotare, Maia Sandu cere demisia ministrului de Externe şi a preşedintelui Comisiei Electorale Centrale”, titrează Jurnal de Chişinău, iar Independent scrie că Maia Sandu, „candidatul forţelor antioligarhice de la Chişinău”, le mulțumește alegătorilor și condamnă modul în care autoritățile au organizat scrutinul pentru moldovenii din diaspora. Tot Independent constată că „Igor Dodon și Maia Sandu și-au împărțit voturile la București și Moscova”. Astfel, la una dintre secțiile de votare din capitala Rusiei, Dodon a acumulat 2700 de voturi, în timp ce pentru Maia Sandu au votat 285 de moldoveni. La București situația a fost inversă. Pentru Maia Sandu au votat 2900 de alegători, iar pentru Igor Dodon – 85″.
În Bulgaria, candidatul socialist Rumen Radev a câştigat alegerile, anunţă agenţia Novinite, amintind că Radev a fost etichetat de oponenţi, dar şi de presă drept prorus. „Rumen Radev s-a distins în campania electorală făcând apel la ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei. El a subliniat de asemenea că trebuie “să acceptăm realitatea” unei Crimei trecute definitiv în stăpânirea Kremlinului și și-a atras critici acerbe în tabăra pro-occidentală. Astăzi, partizanii săi amintesc că opinia sa despre criza ucraineană coincide perfect cu cea a noului președinte american”, comentează Le Temps. Preşedintele în exerciţiu al Bulgariei, Rosen Plevneliev, avertizează într-un interviu pentru Die Presse că „Balcanii sunt o parte importantă a intereselor ruseşti din punct de vedere strategic” şi că dacă cineva vrea să destabilizeze Europa, o va face începând cu Balcanii.
Legăturile transtlantice şi relaţiile cu Rusia sub impactul victoriei lui Donald Trump în SUA au fost, potrivit New York Daily News, tema dineului informal al miniştrilor de externe ai UE, organizat duminică la Bruxelles. Potrivit ziarului american, preocuparea europenilor este de a analiza în ce măsură vor fi transpuse într-o politică reală promisiunile electorale ale preşedintelui ales al SUA, precum izolaţionismul în materie de securitate, respingerea tratatelor comerciale internaţionale sau refuzul lui Trump de a-l critica pe Vladimir Putin. Cotidianul Local France scrie că la dineu nu au participat ministrul francez de externe şi cel britanic şi comentează că în unele cercuri, acest dineu, convocat de înaltul reprezentant al UE pentru politică externă, a fost văzut ca aruncând o umbră de îndoială nenecesară asupra rezultatelor alegerilor dintr-o ţară care a fost timp de decenii cel mai apropiat aliat al Europei. Luni, miniştrii de externe ai UE se întâlnesc în mod oficial pentru a discuta despre întărirea cooperării militare – inclusiv despre propunerea creării unei armate europene, notează Daily Mail. Deşi se loveşte de opoziţia Londrei, această iniţiativă a fost readusă în prim-plan săptămâna trecută de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care a motivat „Cu Trump preşedinte, o armată europeană este mai necesară ca oricând”, mai scrie Daily Mail. În replică, „Marea Britanie avertizează Bruxelles-ul: Trebuie să abandonaţi planurile cu privire la o armată UE pentru a salva NATO, după victoria lui Trump”, titrează Express.co.uk, explicând că fondurile pentru apărare trebuie direcţionate spre NATO şi nu spre alte structuri, pentru a nu demotiva America să renunţe la rolul ei în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, ceea ce „i-ar înmâna lui Vladimir Putin un cec în alb pentru a-şi spori acţiunile militare în estul Europei”. The Telegraph aminteşte că Trump a declarat în campanie că, sub preşedinţia lui, SUA ar putea refuza să-şi ajute aliaţii dacă aceştia nu-şi plătesc contribuţiile care le revin pentru apărarea comună.
„A merge de unul singur nu e o opţiune nici pentru Europa şi nici pentru SUA”, a avertizat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-un articol scris pentru revista Observer, atenţionând: „Ne confruntăm cu cele mai mari provocări în ceea ce priveşte securitatea. Nu este timp să ne întrebăm despre valoarea parteneriatului dintre Europa şi SUA”. Şi preşedintele american în funcţie, Barack Obama, subliniază, într-un interviu pentru ziarul grec Kathimerini, parteneriatul special dintre Europa şi America: „UE şi NATO sunt forţe extraordinare pentru pace şi stabilitate”, „în faţa provocărilor transnaţionale, cum ar fi imigraţia, extremismul şi destructurarea economică, trebuie să ne opunem tendinţei izolaţionismului şi să ne întărim valorile noastre comune, lucrând împreună pentru securitatea şi prosperitatea pe care popoarele noastre le merită”.
AGENŢIA DE PRESĂ RADOR – Carolina Ciulu
