Presa internaţională continuă să acorde interes agendei preşedintelui Obama, dar şi celei a succesorului său.
Pe fondul alegerii lui Donald Trump în funcţia de preşedinte al Americii şi al amplorii pe care o iau mişcările populiste pe tot cuprinsul Europei, actualul lider de la Casa Albă şi cancelarul german au afişat un front comun, într-un articol semnat împreună în revista Wirtschaftwoche, în care au luat apărarea globalizării. În hebdomadarul german, cei doi lideri au pledat pentru o economie de piaţă responsabilă în plan social, pentru o liberalizare a comerţului şi pentru menţinerea unor relaţii apropiate între Germania şi Statele Unite. În ultima sa vizită pe Bătrânul Continent, Obama a încercat să asigure comunitatea internaţională că democraţia americană este mai mare decât o singură persoană – cu referire la succesorul său la Casa Albă, dar fără a-i pronunţa numele, după cum remarcă publicaţia londoneză The Telegraph. Totuşi, după cum notează Der Spiegel care i-a luat un interviu în exclusivitate actualului preşedinte american, Obama se teme de pericolul impactului subestimat al globalizării pentru unii oameni care se simt abandonaţi şi de efectul creşterii presistente a inegalităţii, care ar putea dezbina tot mai multe economii avansate din lumea întreagă. În ceea ce o priveşte pe doamna Merkel, după cum explică Wall Street Journal, „Victoria lui Trump şi sentimentele antiimigraţioniste din toată Europa au dat un imbold adversarilor politicii cancelarului german privind refugiaţii”. În acelaşi timp, adaugă cotidianul de pe Wall Street, „ea se confruntă şi cu o furie tot mai mare provocată de situaţia securităţii, de stagnarea salariilor şi de impresia că elitele politice, economico-financiare şi din lumea presei îi exploatează pe oamenii de rând”. „Obama şi Merkel emit un avertisment comun privind viitoarea epocă Trump”, titrează la rândul său Washington Post. Acelaşi cotidian din capitala americană îşi îndreaptă atenţia şi spre agenda preşedintelui ales. Prima întâlnire a lui Trump cu un lider străin, de la alegerea sa, anume cu premierul Japoniei, a suscitat semne de întrebare în rândul unora din cei care se ocupă de politica externă la Washington, deoarece se pare că viitorul lider de la Casa Alba nu a fost încă informat de Departamentul de Stat”, menţionează Washington Post. Şi adaugă că la rândul lor japonezii sunt preocupaţi de comentariile făcute de Trump în campanie, privind necesitatea unei contribuţii mai importante a Tokyo-ului şi Seulului la cheltuielile pentru apărarea lor. Din Franţa, Le Monde opinează că „O retragere americană din Asia nu este în interesul lui Trump”. Iar The Guardian consideră că liderii lumii vor încerca să analizeze întâlnirea dintre preşedintele ales al Statelor Unite şi premierul Japoniei, în căutarea unor indicii care i-ar putea lămuri cum ar trebui tratat imprevizibilul Trump. De altfel, „spre iritarea administraţiei Obama”, premierul nipon Shinzo Abe a urmărit strângerea relaţiilor cu Vladimir Putin, prin creşterea investiţiilor în proiecte energetice ruseşti şi în acelaşi timp insistenţa asupra reglementării unor vechi dispute teritoriale, şi totodată întreţine bune relaţii cu preşedintele autoritar al Turciei, ca şi cu liderii Iranului, adaugă The Guardian. Presa americană urmăreşte de asemenea cu multă atenţie formarea viitoarei echipe a administraţiei Trump. O echipă din care, după cum relatează New York Times, ar putea face parte şi ginerele preşedintelui, Jared Kushner. Acelaşi mare cotidian american informează despre proiectul de lege israelian de legalizare a aşezărilor evreieşti din Cisiordania. Iar ziarul madrilen El Pais scrie despre apelul la pace în Ţara Sfântă, lansat pentru prima dată la unison de lideri ai principalelor confesiuni religioase din Israel şi Palestina, întruniţi în Spania. O întâlnire care a avut şi un rezultat practic, anume că, „la insistenţa omologilor lor musulmani, rabinii au mediat pentru a nu se interzice chemarea la rugăciune în moscheile din Ierusalim pe motiv că ea produce “poluare acustică”. Măsura a fost anulată, parţial şi datorită opoziţiei ultraortodocşilor evrei, care se temeau că vor fi împiedicaţi să anunţe Shabbat-ul prin sunetul sirenelor”, menţionează El Pais.
Adriana Buzoianu, RADOR
