Aşteptările de după alegerea noului preşedinte al SUA stârnesc numeroase comentarii în presa internaţională, prilejuite mai ales de ultima participare a preşedintelui SUA la reuniunea de la Berlin a liderilor UE. „Liderii europeni se adună pentru a-şi lua rămas bun de la Obama şi privesc cu nelinişte spre era Trump”, titrează Washington Post şi menţionează că „Obama a cerut liderilor Germaniei, Franței, Marii Britanii, Italiei și Spaniei să continue să caute soluții cu viitoarea administrație pe baza valorilor fundamentale care definesc America și Europa ca democrații deschise”. The Guardian reţine că preşedintele Obama a calificat-o pe cancelarul Merkel drept „singura personalitate rămasă printre aliaţii săi” şi precizează că „Ultima vizită oficială a lui Obama în Europa a fost marcată de nostalgie, liderii americani şi germani încercând să-şi ascundă uneori temerile legate de efectele transferului de putere asupra politicii mondiale”. Tocmai de aceste efecte se ocupă Diario de Noticias şi constată: „Lumea nu mai este unipolară, condusă de SUA. Devenind multipolară, Rusia, China, Europa şi lumea islamică se poziţionează în aşa fel încât să joace un rol mai activ într-o nouă ordine mondială care se edifică. În cazul în care SUA se vor izola de lume, aşa cum doreşte Trump”, continuă ziarul portughez, „un alt actor îi va prelua rapid locul, deoarece vidul este duşmanul strategiei, făcând ca lumea care se reorganizează să fie cu totul diferită de cea actuală”. Conducătorii Europei şi Obama cer menţinerea sancţiunilor împotriva Rusiei, scrie Le Monde. Editorialistul de la cotidianul Bild consideră că Merkel şi Obama au sfârşit prin a crea o relaţie specială între cele două ţări, iar Zeit online plasează întâlnirea şefului de stat american cu cancelarul german sub titlul: „Merkel şi Obama – o iubire tardivă”, în timp ce revista Wirtschaftswoche subliniază că „America este din 2015 cel mai important partener comercial al Germaniei, cu un volum de afaceri de 173 de miliarde de euro, număr care reflectă milioanele de companii şi de oameni care depind de relaţia transatlantică”. Între timp, statele membre ale UE au ajuns la un acord în privinţa eliminării vizelor pentru Ucraina, anunţă Korrespondent. Decizia va intra în vigoare în momentul implementării noului mecanism şi astfel Ucraina va obţine un regim fără vize concomitent cu Georgia, în cazul căreia UE a luat anterior o decizie similară, mai precizează publicaţia ucraineană. În Orientul Mijlociu, problemele sunt mult mai grave. „Creştinii se zbat să supravieţuiască”, notează Le Figaro şi continuă: „Între ameninţări, persecuţii şi exod, rareori situaţia creştinilor din Orient a părut mai fragilă. Ştie Occidentul despre deznădejea lor?”, se mai întreabă cotidianul francez. În ceea ce priveşte Alianţa Nord-Atlantică, aceasta îşi manifestă încrederea în viitor, potrivit New York Times, care îl citează pe secretarul general Jens Stoltenberg: „Europa are nevoie de America și America are nevoie de Europa. Sunt absolut convins că președintele Trump va menține rolul de lider al Americii în alianță și angajamentul ferm pentru securitatea europeană”. Le Monde notează că „Donald Trump îi îngrijorează pe aliaţii SUA din Asia” şi menţionează că noul preşedinte ales a încercat să-l liniştească pe premierul japonez, Shinzo Abe. The Independent menţionează prezenţa neobişnuită a fiicei noului preşedinte ales la întâlnirea cu premierul nipon şi apreciază că astfel se accentuează îngrijorările că familia preşedintelui ales va exercita o influență fără precedent asupra îndatoririlor sale politice, iar Diario de Noticias plusează: „Trei copii ai noului preşedinte şi ginerele său ar putea deţine funcţii oficiale în noua administraţie”.
(Iulia Lăpădat – RADOR)
