Am deschis o carte, e simplă
E tristă și așteaptă
Să-ncep, să-mi curgă lacrimi
Cu care scriu…
Încep cu greu, nu-i simplu
Este un nou capitol
Mai trist ca celelalte
Sau poate nu?…nu știu…
Paginile se duc, coperta se tocește
Au trecut ani, speranțe
Dureri, romane, vise
Filele nu ajung pe rând să fie scrise.
Să râd, să plâng…viața se irosește…
Ce-i deja scris, e sacru
E scris cu suflet pur
E o poveste- amară
Și dulce, totodată ca viața de copil
Cu zâmbetul pe buze, cu chipul lui senin.
Un nume nu-i pot da,
E trist…!
Transmite, însă, totul…prietenia, viața
Și totu-i un cuvânt…
…Adolesența!
Elev: Ingrid Adela Cătănescu
Clasa a IX-a G
Prof. Liana Hera
