Anunţul preşedintelui ales al SUA, Donald Trump, privind retragerea Statelor Unite din Parteneriatul Transpacific (TPP) a stârnit un val de reacţii internaţionale. Donald Trump a descris Parteneriatul Transpacific, conceput pentru a reduce taxele şi semnat de 12 ţări, care reprezintă 40% din economia mondială, drept un „potenţial dezastru”, scrie The Washington Times. Trump a promis, în schimb, că va negocia înţelegeri de comerţ bilateral, adaugă Le Monde. Premierul Japoniei, Shinzo Abe, a reacţionat avertizând că Parteneriatul Transpacific ar fi lipsit de valoare fără prezenţa SUA, notează Japan Times. China, la rândul ei, speră că aceste acorduri comerciale vor respecta regulile impuse de Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC), adaugă China Daily. Trump declară război comerţului mondial, titrează ziarul spaniol La Razon. Promisiunile protecţioniste ale lui Trump ar putea pune în pericol cele 7,5 miliarde de euro din exportul companiilor spaniole în SUA, principala piaţă pentru Spania, de dincolo de frontierele europene, precizează La Razon. Totuşi, Trump s-a declarat „deschis” faţă de acordul de la Paris privind schimbările climatice, scrie The New York Times.Viitorul ocupant al Casei Albe se află în fruntea unui imperiu care îşi desfăşoară activitatea în 18 ţări şi teritorii străine, dezvăluie Courrier International. În consecinţă, această situaţie amplifică riscul unor conflicte de interese “fără precedent în istoria preşedinţiei americane”, consideră The Washington Post. „Cel puţin 111 companii având legătură cu Trump au făcut afaceri în 18 ţări şi teritorii din America de Sud, Asia şi Orientul Mijlociu”, potrivit unei analize a ziarului american. Preşedinţia lui Trump ameninţă cu apariţia unei ciocniri instituţionale între California şi Washington, avertizează El Pais. Un referendum pentru independenţa statului american are deja o dată, 13 martie 2019, iar cei care îl propun contează pe impulsul pe care l-ar putea da un preşedinte detestat în California, împotriva căruia au votat peste 6 milioane de localnici. Susţinătorii aşa-numitului „Cal-exit”, ignoraţi până acum de votanţi, ar avea, pentru prima dată, un anumit impact politic, crede El Pais.
Modul în care noul preşedinte american Donald Trump va aborda relaţiile cu Rusia este urmărit cu interes în Vest. Recenta desfăşurare de rachete ruseşti la Kaliningrad indică o înăsprire a politicii externe a Moscovei, constată International Business Times, după ce Rusia şi-a anunţat decizia de a menţine rachete balistice la graniţa NATO. Totodată, preşedintele rus Vladimir Putin a afirmat că Rusia ar trebui să pună în aplicare contramăsuri, pentru a opri orice extindere a sistemelor occidentale menite să descurajeze forţele ruse, notează Newsweek. La rândul său, Departamentul american de Stat a subliniat că măsurile militare luate de Rusia nu au nicio justificare reală, scrie Associated Press. Însă Ministerul rus al Apărării consideră că „nu rachetele ruseşti Iskander din regiunea Kaliningrad, ci desfăşurarea de arme şi militari din SUA în Europa ameninţă securitatea UE”, citează Sputnik. „Rusia are dreptul de a se proteja împotriva extinderii NATO spre Est”, a spus şi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, menţionează Russia Today. El a numit alianţa occidentală un „bloc agresiv” şi a asigurat că ţara sa face tot ceea ce este necesar pentru a se proteja de consolidarea NATO la graniţele sale, scrie Interfax. Flota Maritimă Militară a Rusiei va primi, până la sfârşitul anului 2016, şase noi avioane Su-30 şi două Il-38, anunţă agenţia Tass. De asemenea, în acest an a început construcţia unui submarin nuclear, a unei corvete, precum şi a unui vas de patrulare, aminteşte Tass. Nu departe de graniţa Rusiei, în Lituania, a început cel mai mare exerciţiu militar din această ţară, la care participă 4.000 de militari ai NATO din 11 ţări, anunţă Blic, de la Belgrad. Exerciţiul „Iron Sword” va dura până pe 2 decembrie şi are drept scop pregătirea pentru un răspuns adecvat la ameninţările militare convenţionale. La exerciţii participă militari ai armatelor SUA, Marii Britanii, Germaniei, Canadei, Poloniei, României, Sloveniei, Luxemburgului, Lituaniei, Estoniei şi Letoniei, scrie Blic. În acelaşi timp, în Turcia au loc aplicaţiile militare „Sprijin 2016”, derulate în golful Izmir, între 25 noiembrie şi 4 decembrie, anunţă Haberler. La exerciţii participă unităţi maritime şi aeriene ale NATO, dar şi observatori din 16 ţări.
Banca Mondială afirmă că popoarele din Europa şi Asia Centrală rămân îngrijorate de securitatea locurilor de muncă, în ciuda unei uşoare creşteri economice, informează The New York Times. Economistul-şef pentru Europa şi Asia Centrală a declarat că este de aşteptat ca economiile regiunii să înregistreze o creştere de 1,6% anul acesta, urmând să aibă creşteri similare şi în 2017 şi 2018./czaharia
RADOR – 22 noiembrie2016
