(2) RADOR: Revista presei internaţionale
RADOR (27 noiembrie) – Rezultatele alegerilor primare pentru desemnarea candidatului de centru-dreapta la prezidenţialele din Franţa sunt urmărite cu interes de presa internaţională. Le Figaro anunţă că, potrivit datelor oficiale parţiale anunţate de Înalta Autoritate pentru Alegerile Primare, fostul premier François Fillon îl devansează pe primarul de Bordeaux, Alain Juppé. „Bucurie şi urale la Cartierul general al lui Fillon”, scrie Le Figaro, prezentând la polul opus sediul campaniei lui Juppé, unde „cu puţin timp înaintea anunţului oficial, atmosfera era prevăzută a fi festivă iar bufetul era alimentat cu cărnuri şi brânzeturi”. La Tribune comentează că dezbaterea electorală pe care cei doi candidaţi au avut-o joi „nu i-a permis lui Juppé să inverseze tendinţele manifestate în sondaje”. Le Parisien aminteşte că Juppé, care „timp de mai multe luni a dovedit o reţinere prudentă şi a purtat o campanie fără riscuri, în ultima săptămână şi-a multiplicat uppercut-urile şi polemicile”. Iar Le Point notează că primarul din Bordeaux obţinuse la primul tur cu 28,6% mai puţine sufragii decât François Fillon, deşi era considerat favorit de câteva luni. Sub titlul „Fillon se îndreaptă către o victorie Thatcher-istă”, The Thelegraph aminteşte – cităm – că „anglofilul care o admiră pe Margaret Thatcher consideră că Franţa este falită. El este văzut ca întrupând valorile Franţei provinciale conservatoare şi are susţinerea catolicilor de dreapta, care se opun căsătoriilor gay. Fillon îşi doreşte o reapropiere de Rusia pentru a-i proteja pe creştinii din Orientul Mijlociu”. În timp ce în plan intern, societatea şi politicienii se axează pe alegerile primare ale dreptei, în plan extern Franţa îşi face auzită vocea la sommet-ul francofoniei organizat la Madagascar, la care a participat şi preşedintele Francois Hollande. Les Echos precizează că şeful statului francez a cerut întărirea cooperării împotriva radicalizării islamiste şi a ameninţărilor teroriste în sânul spaţiului francofon. Noi schimburi de replici dure pe axa Bruxelles-Ankara, după ce Parlamentul European a adoptat un proiect de rezoluţie fără caracter obligatoriu care recomandă suspendarea negocierilor de aderare a Turciei la Uniunea Europeană. Preşedintele turc a avertizat că va permite celor aproximativ trei milioane de refugiaţi sirieni să îşi continue drumul către Europa, arată ziarul turc Milliyet. Daily Mail comentează că „eforturile Turciei de aderare par sortite eşecului după ce Parlamentul European a cerut ca tratativele cu Ankara să fie îngheţate. Cererea a survenit din cauza nemulţumirii crescânde faţă de tendinţele preşedintelui Recep Tayyip Erdogan de a instaura în ţară ‘un regim tot mai autoritar”. Între timp, două jurnaliste care lucrau pentru BBC, respectiv Voice of America, au fost reţinute în Turcia, când încercau să facă reportaje în urma unui accident survenit la o mină de cupru, jurnalista BBC fiind eliberată după câteva ore. The Guardian aminteşte că zeci de jurnalişti sunt reţinuţi în Turcia în contextul stării de urgenţă instaurate după tentativa de lovitură de stat din 15 iulie. Potrivit Platformei pentru Jurnalism Independent, 145 de ziarişti se află după gratii în Turcia, ţară care se situează pe poziţia 151 din 180 într-un index al libertăţii presei pe 2016, publicat de Reporteri fără Frontiere. Despre libertate şi drepturi scrie presa internaţională cu referire la Cuba, amintind disputata personalitate politică a fostului preşedinte Fidel Castro. El Pais opinează că „Moartea lui Castro ar trebui să lase drum liber spre democraţie”. Publicaţia spaniolă aminteşte – cităm – că „în timp ce vecinii latinoamericani tranzitau turbulent şi în zigzag democraţia liberală, autoritarismul conservator, populismul de stânga şi din nou democraţia, Cuba şi-a consolidat modelul de partid unic, economie colectivizată şi alianţe internaţionale irepetabile. Pentru critici, Cuba a manifestat toate erorile de care a fost capabilă o ideologie, comunismul, care a convertit utopia marxistă a unei societăţi egalitare într-o imensă închisoare sub cerul liber caracterizată prin reprimarea libertăţilor şi o mare penurie materială”. The Time demontează mitul revoluţionarului Castro, comentând că fostul lider „este o dovadă că revoluţionarii sunt de obicei mai puţin romantici când coboară din munţi şi guvernează”. Ce se va întâmpla în continuare? Un posibil răspuns îl citim tot în The Time: „Când Raul va muri, revoluţia probabil nu va trăi mult fără un Castro la conducere. De fapt, revoluţia s-a sfârşit în multe privinţe cu ani în urmă. Dacă nu am observat încă, este pentru că imaginea îndrăzneaţă a lui Fidel Castro este îngropată prea adânc în imaginaţia noastră”.
Florin Matei, Agenţia de presă RADOR
