În Franţa, deputatul de Paris, François Fillon, este câştigătorul incontestabil al alegerilor primare şi candidatul la preşedinţie al dreptei, în faţa unui Front Naţional dinamic şi a unei stângi atomizate, comentează Le Monde. Candidatul francez de dreapta vrea o Europă „mai politică”, mai concentrată pe securitate şi pe economie, consemnează EUObserver. Militanţii şi simpatizanţii dreptei au înţeles că acest nou lider radical este cel mai potrivit să o învingă pe Marine Le Pen, care va ajunge, potrivit tuturor sondajelor, în al doilea tur al prezidenţialelor, adaugă El Pais. Alegerile din 2017 vor fi “un test major pentru partidele tradiţionale, după succesul lui Donald Trump în Statele Unite, şi al Brexit-ului în Marea Britanie, cele două fiind alimentate de furia împotriva elitelor şi a sistemului”, avertizează The Guardian. Dar The Telegraph temperează perspectiva unei victorii a lui François Fillon în faţa preşedintelui Frontului Naţional: “François Fillon trebuie să trateze chestiunea imigraţiei şi a Uniunii Europene, unde va pierde”, crede ziarul britanic. Demnitate, libertate, autoritate – cu acest slogan gaullist în centrul campaniei sale, François Fillon promite o restrângere a sectorului public, care reprezintă în prezent 57% din PIB, prin eliminarea a 500.000 de posturi, abolirea săptămânii de lucru de 35 de ore şi reducerea Codului Muncii de la peste 3.000 de pagini la numai 150, scrie The Economist. François Fillon şi pericolul de a dansa cu Ursul rus, titrează Financial Times, explicând că o poziţie pro-rusă ar putea spori şansa electorală a conservatorilor francezi. Presa rusă salută victoria lui Fillon la alegerile primare. François Fillon este cel mai pragmatic dintre candidaţi, mai ales în privinţa politicii internaţionale, notează Ria Novosti. Fillon doreşte o apropiere de Rusia, ridicarea sancţiunilor împotriva Moscovei şi asocierea cu ea în lupta contra ISIS în Siria, notează Ria Novosti. Fillon, Trump, ‘Brexit’, Alep, Bulgaria, Moldova: toate acestea sunt veşti bune pentru Kremlin, scrie El Pais. Satisfacţia Kremlinului trebuie să fie profundă, de vreme ce pe harta internaţională se văd neîncetat victorii strategice pentru Rusia, crede ziarul spaniol. Având un mare arsenal nuclear, mari rezerve energetice, un trecut imperial şi disponibilitatea de a-şi lansa forţele armate în ţările vecine, cu şi fără însemne, cu şi fără drept, ea poate obţine rezultate strategice impresionante, atenţionează El Pais.
În Republica Moldova, o instanţă a respins cererea unui grup de cetăţeni din diaspora care au acuzat că nu şi-au putut exercita dreptul la vot pe 13 noiembrie, anunţă Jurnal, de la Chişinău, subliniind că miercuri este ultima zi de validare a scrutinului prezidenţial de către Curtea Constituţională. Protestatarii din ţară şi din diaspora au cerut demisia conducerii Comisiei Electorale Centrale şi a ministrului Afacerilor Externe, care, în opinia lor, nu au creat condiţiile necesare pentru exercitarea dreptului de vot al cetăţenilor moldoveni peste hotare, adaugă Kommersant.
În SUA, preşedintele ales Donald Trump susţine că ‘milioane de persoane’ ar fi votat ilegal, titrează The Wall Street Journal. Trump a respins, astfel, acuzaţiile că victoria sa ar fi fost nelegitimă. Totodată, Trump o acuză pe rivala sa din campanie, Hillary Clinton, că participă la operaţiunile de renumărare a voturilor în statul Wisconsin, notează USA Today. Însă autorităţile electorale din Wisconsin nu au găsit nicio dovadă de fraudare a sistemului de vot, precizează The Washington Times. Nici pentru fraudele electorale invocate de Trump nu există nicio dovadă, adaugă The New York Times.
În timp ce cubanezii din Miami sărbătoresc, cei de acasă jelesc dispariţia lui Fidel Castro, titrează Miami Herald. Pentru mulţi, dispariţia liderului lor defineşte un moment menit a permite Cubei să progreseze, dar analiştii spun că guvernul revoluţionar rămâne ferm pe poziţii şi nu se întrevăd schimbări imediate. Totodată, în acest context s-a produs un eveniment istoric, odată cu efectuarea primelor zboruri între Miami şi Havana, după mai bine de o jumătate de secol, semnalează Miami Herald. Noile curse aeriene fac parte din deschiderea către piaţa cubaneză, iniţiată de Barack Obama, însă viitorul acestor relaţii poate fi în pericol din cauza politicilor noului preşedinte american, care a ameninţat deja că va întrerupe orice legătură cu insula.
În Orientul Mijlociu, armata israeliană a vizat ţinte ale unei grupări legate de ISIS din Siria, după ce acestea au tras asupra unui soldat israelian, pe Înălţimile Golan, anunţă Middle East Online. Forţele israeliene au folosit circa 10 tone de explozibili asupra ţintelor ISIS, după un schimb de focuri transfrontalier. Premierul Benjamin Netanyahu a avertizat Statul Islamic şi alte grupări teroriste din Siria că Israelul va opera cu toleranţă zero la atacurile peste graniţă, scrie Jerusalem Post. „Nu vom permite islamului radical şi niciunei alte entităţi ostile să deschidă un front al terorii împotriva noastră, pe platoul Golan”, a asigurat Netanyahu.
Cristina Zaharia
