„Germanii trebuie să înveţe să trăiască cu războiul cibernetic rus” – titrează The Local.de, citând-o pe Angela Merkel. Deşi a declarat că nu ştie cine se află în spatele atacului care a paralizat de duminică încoace conexiunile de internet ale Deutsche Telekom pentru circa un milion de utilizatori, cancelarul german a avertizat că „astfel de atacuri cibernetice, sau conflicte hibride, cum sunt cunoscute în doctrina rusă, sunt acum parte a vieţii de fiecare zi şi trebuie să învăţăm să le facem faţă”, notează publicaţia germană. Deutsche Welle nuanţează puţin şi observă că „furioşi din cauza atacurilor cibernetice”, liderii germani sugerează o implicare a Rusiei, în contextul amplificării temerilor că Moscova ar putea încerca să influenţeze alegerile de anul viitor din Germania. Într-un interviu pentru Süddeutsche Zeitung, şeful Serviciului Secret german BND, a acuzat că „avem indicii că aceste atacuri nu au alt scop decât să producă incertitudine politică”, cu rolul de a „delegitimiza procesul democratic”. „Avem indicii că aceste atacuri vin din regiunea Rusiei”, a mai spus şeful serviciului secret german.
Nici Franţa nu pare a fi ferită de atenţiile Moscovei. „Din Rusia, cu dragoste: ‘Dragul Vladimir’ îl sprijină pe Fillon”, titrează revista The Times, observând că în presa de stat de la Moscova au curs felicitările pentru nominalizarea lui François Fillon drept candidat al dreptei conservatoare la alegerile prezidenţiale din Franţa. Valul de felicitări este văzut de revista britanică drept o revanşă a Kremlinului pentru admiraţia declarată de Fillon faţă de preşedintele rus, pe care obişnuieşte să-l numească „dragul Vladimir”. Fillon îl critică pe Putin pentru stilul său autoritar, dar îl apreciază pentru ataşamentul său faţă de principiile pe care şi el le promovează în Franţa: o conducere puternică, conservatorismul social, familia şi spiritul unei naţiuni creştine ameninţate de „totalitarismul” islamic, mai scrie The Times. Le Point observă că „atitudinea pro-rusă a lui François Fillon provoacă îngrijorări în Germania”, comentând că în eventualitatea unei victorii, după cum anticipează sondajele actuale, Fillon ar fi un aliat inconfortabil pentru Angela Merkel, chiar şi în privinţa unor chestiuni europene. Astfel, insistenţa cu care candidatul dreptei franceze se pronunţă pentru un guvern al zonei euro irită Berlinul, în timp ce viziunea sa asupra unei Europe a statelor şi a identităţilor naţionale, în detrimentul instituţiilor europene, vine în contradicţie cu viziunea mai degrabă federalistă a Germaniei, mai constată Le Point. Ministrul german de finanţe, Wolfgang Schäuble, îşi exprimă, însă, deschis aprecierea pentru Fillon, sperând că programul său serios o va împiedica pe lidera extremei drepte, Marine Le Pen, să ajungă preşedinte al Franţei, observă Les Echos. Die Welt vede în François Fillon un zid de bună apărare împotriva lui Le Pen, considerând că destinul întregii Europe se află acum în mâinile lui. „Dacă Marine Le Pen ar deveni preşedintele Franţei, Europa ar fi pierdută”, conchide cotidianul german.
Relaţiile UE-Turcia continuă să fie tensionate. La cinci zile de la îngheţarea procesului de aderare a Turciei la UE de către Parlamentul European, ministrul turc pentru probleme europene se află la Bruxelles pentru a purta discuţii despre viitorul acestor relaţii, notează Daily Sabah. „Erdogan ne îngrijorează mult” declară preşedintele grupului parlamentar al Partidului Popular European, într-un interviu pentru ziarul Kathimerini. „În Turcia există evoluţii foarte îngrijorătoare, cu ziarişti, parlamentari în închisoare, zeci de mii de funcţionari publici care îşi pierd slujbele. Erdogan schimbă, în realitate, structura ţării şi acest lucru ne îngrijorează foarte mult în cadrul UE. În Parlamentul European există o majoritate extinsă care doreşte să transmită un mesaj Turciei să înceteze această abordare şi să se întoarcă la valorile noastre europene” – explică Manfred Weber în interviul pentru cotidianul grec. „Bruxelles-ul ar trebui să se concentreze mai mult pe modul în care Turcia ar putea rezolva criza refugiaţilor pentru continent şi mai puţin pe alegaţiile cu privire la drepturile omului”, spune vicepremierul turc, potrivit Handelsblatt. „Ce s-ar întâmpla dacă Erdogan ar deschide graniţele şi ar lăsa valurile de refugiaţi să se reverse spre Europa?” – se întreabă ziarul Ethnos. Chiar dacă NATO patrulează în Marea Egee, iar paza la frontiere a fost consolidată, scenele de anul trecut cu miile de refugiaţi care au luat cu asalt Europa se vor repeta, iar Grecia ar avea cel mai mult de suferit, conchide cotidianul grec.
În Ucraina, marţi a fost instalat domul de izolare a reactorului numărul 4 de la Cernobîl, grav avariat în catastrofa nucleară din 1986, notează Le Figaro. Cupola uriaşă, o reuşită a ingineriei, cu etanşeitate garantată pentru o sută de ani, are menirea de a împiedica orice emanaţie de radiaţii şi materiale toxice, dar, chiar şi aşa, zona din jur, de câteva mii de metri pătraţi, va rămâne nelocuită şi închisă vizitatorilor neautorizaţi, explică New York Times. „Este primul proiect de acest fel şi sper din tot sufletul să fie şi ultimul” a spus, potrivit The Guardian, directorul pentru securitate nucleară al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare care a coordonat întregul proiect.
AGENŢIA DE PRESĂ RADOR – Carolina Ciulu
