Festivităţile prilejuite de Ziua Naţională a României şi-au găsit locul şi în presa internaţională. „Avioane şi elicoptere militare au survolat capitala română, în timp ce mii de oameni au venit să sărbătorească Ziua Naţională, care marchează momentul unirii ţării cu Transilvania, în 1918”, relatează Washington Post. Cu menţiunea că dacă „preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Dacian Cioloş s-au aflat printre oficialităţile de rang înalt care au urmărit parada militară”, „unii politicieni au fost absenţi din tribuna oficială, după ce Iohannis a spus că nu îi va invita la festivităţi pe aceia care sunt anchetaţi pentru fapte reprobabile”. Radio France Internationale constată că parada militară de Ziua Naţională a fost „marcată de dispute politice” pe tema „absenţei politicienilor cu probleme penale”, în vreme ce New York Times observă „tensiunile existente în relaţiile de vecinătate”, în condiţiile în care „ministrul de externe ungar Peter Szijjarto le-a spus diplomaţilor ungari să nu participe la manifestările festive”. La polul opus, „Chişinăul a purtat tricolor de Ziua României”, relatează publicaţia Info-Prim Neo de la est de Prut. Cu explicaţia că Bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt din capitala moldavă a fost ‘îmbrăcat’ într-o pânză tricoloră lungă de un kilometru şi lată cât trei benzi de circulaţie, iar „manifestanţii care s-au strâns la monumentul domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt au primit gratuit panglici tricolore şi au interpretat cântece patriotice”. În acelaşi timp, ceva mai la est, preşedintele Vladimir Putin a „aprobat doctrina de politică externă a Rusiei”, relatează agenţia Tass. O doctrină care consideră crearea scutului antirachetă al SUA drept o „ameninţare la adresa securităţii Federaţiei Ruse”, subliniază aceeaşi agenţie, cu precizarea că Moscova „îşi rezervă dreptul de a recurge la represalii”. Washington Post estimează că „în discursul anual despre starea naţiunii, liderul de la Kremlin s-a concentrat asupra consolidării societăţii şi evitării revoltelor”. Dar Le Figaro remarcă dorinţa lui Putin de a „face pace cu partenerii” săi şi de a coopera cu Donald Trump. Pentru Le Monde, este vorba pur şi simplu despre „lansarea campaniei pentru alegerile prezidenţiale” care vor avea loc în Rusia în 2018, în vreme ce „războaiele au dispărut de pe agenda lui Vladimir Putin”. Din Financial Times aflăm că Moscova poartă negocieri secrete cu rebelii sirieni pentru a pune capăt luptelor din Alep. Convorbirile „au fost facilitate de Turcia, fără a include Statele Unite, punând în evidenţă posibila marginalizare a Americii”, apreciază acelaşi ziar londonez. Un alt ziar de pe malurile Tamisei scrie despre exerciţiile militare cu rachete, organizate de Ucraina. Vestea despre exerciţiile cu rachete „a înfuriat Kremlinul, determinându-l să-şi plaseze forţele de apărare în stare de alertă înaltă şi să facă manevre cu navele de război din Marea Neagră”, citim în The Guardian. Care punctează că „neînţelegerea privind manevrele marchează o nouă escaladă a tensiunilor dintre statele vecine şi cândva aliate, ale căror relaţii s-au prăbuşit după anexarea Crimeii de către Rusia”. De la Moscova, lucrurile se văd însă altfel. „Kievul nu poate speria Rusia cu rachetele lui, nici nu uimeşte Occidentul”, titrează Ria Novosti, pe marginea tragerilor cu rachete efectuate de Ucraina în preajma Crimeii. Ria Novosti menţionează totuşi că „anterior, Moscova și-a exprimat îngrijorarea cu privire la aplicaţiile ucrainenilor și le-a transmis că aceasta este o provocare ce vizează escaladarea relațiilor cu Rusia”. Şi în plus, în vreme ce un avion NATO a făcut un zbor de monitorizare a situaţiei, „o aeronavă cu radar de mare distanţă şi de observare se afla în spaţiul aerian al României, în preajma Mării Negre, şi a efectuat posibile acţiuni de urmărire în teritoriul rusesc”, relatează agenţia rusă Ria Novosti, care apreciază că „Dorința organizatorilor acestor tiruri de rachete a fost să provoace Federaţia Rusă să întreprindă anumite acţiuni de retorsiune”.
(Adriana Buzoianu, RADOR)
