Voturile cruciale din Austria şi Italia au fost urmărite îndeaproape de presa internaţională. Alegătorii austrieci şi cei italieni au avut de ales între calea integrării şi unităţii europene şi cea a regresului populist, opinează Bloomberg. Ecologistul austriac Alexander Van der Bellen a câştigat alegerile prezidenţiale din Austria, într-o cursă lungă şi dificilă, notează The Local, de la Viena. „Europei i s-a luat o piatră de pe inimă”, crede vice-cancelarul german Sigmar Gabriel, notează cotidianul Die Zeit. Şi alţi responsabili politici europeni au salutat victoria noului preşedinte austriac. «Austriecii au ales Europa şi deschiderea”, a declarat preşedintele francez François Hollande, citat de Le Monde. Şeful diplomaţiei germane, Frank Walter Steinmeier, vede în acest rezultat un «semn bun pentru Europa», iar preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, un «mesaj clar proeuropean», adaugă Le Monde. Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a estimat că nou preşedinte va contribui la păstrarea unităţii europene. Austria este una dintre cele mai prospere economii ale Europei, dar nu a avut performanţele aşteptate, din cauza disputelor din cadrul coaliţiei federale de guvernare, explică Financial Times. Preşedintele austriac are mai multe puteri decât mulţi dintre omologii săi din restul Europei, dar cei care au deţinut funcţia rareori au făcut uz de ele de la cel de-al doilea Război Mondial încoace, aminteşte Europe Online Magazine. În Italia, relansare, demisii, alegeri – tot atâtea necunoscute ale unui referendum, titrează Corriere della Sera. ”Sper să câştigăm cu toţii”, a afirmat premierul Matteo Renzi, citat de Il Giornale. „Italia şi-a jucat viitorul următorilor 20 de ani”, a adăugat Renzi citat de Il Messaggero. Premierul Renzi a asigurat că demisionează în cazul unui eşec şi în absenţa unei alternative clare, notează Le Monde, subliniind că incertitudinile votului provoacă frisoane Europei în legătură cu o nouă etapă de instabilitate în a treia mare economie a zonei euro. Îndelungata campanie pentru referendum s-a încheiat, dar fluctuaţiile pieţelor şi ascensiunea euroscepticismului pun în pericol creşterea fragilă post-recesiune a Italiei, crede EUObserver. Pieţele au reacţionat nervos la referendum, la un posibil impact negativ asupra sistemului bancar vulnerabil al Italiei, comentează Financial Times. Referendumul italian reprezintă un test pentru Banca Centrală Europeană, care urmează să decidă joi asupra viitorului unui program de cumpărare de obligaţiuni, în valoare de 1,8 trilioane de dolari, adaugă The Wall Street Journal. Reforma constituţională, asociată noii legi electorale, ar spori puterea majorităţii, avertizează The Economist. De asemenea, guvernele regionale ar putea pierde din puteri, completează Europe Online Magazine. Potrivit taberi pro-reformă, s-ar asigura economii de circa 500 de milioane de euro pe an. O altă prevedere ar reduce numărul senatorilor de la 315 la 100, şi ei nu ar mai fi aleşi direct, ceea ce ar limita drepturile electorale, spun criticii, explică Europe Online Magazine.
Noul preşedinte al Americii este în atenţia liderului de la Kremlin, constată presa internaţională. Succesul lui Donald Trump în afaceri demonstrează că el este un om inteligent, care se va adapta repede la noul său rol şi va fi pe deplin conştient de nivelul de responsabilitate al funcţiei sale, a declarat preşedintele rus Vladimir Putin, într-un interviu acordat postului rusesc NTV. Putin a comentat şi situaţia geopolitică actuală, spunând că întrevede schimbări, întrucât tentativele de creare a unei lumi unipolare au dat greş, consemnează Russia Today. Extremiştii din SUA şi din Europa îl văd pe Vladimir Putin ca pe un lider care poate proteja valorile Occidentului, deşi ideologiile părţilor nu se suprapun, scrie The New York Times. După trei ani de naufragiu în economie şi dispute cu Occidentul, situaţia s-ar putea însenina pentru Rusia, opinează Stratfor. Mareele politice în continuă schimbare de la Bruxelles şi Washington ar putea da Kremlinului o marjă de manevră pentru a-şi spori influenţa în fosta Uniune Sovietică, determinând ţările de la periferia Rusiei să îşi reevalueze poziţiile de politică externă. Moscova, ar putea avea, de asemenea, o şansă de a revigora iniţiative de integrare cum ar fi Uniunea Economică Eurasiatică sau Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă, date fiind clivajele politice tot mai mari din Europa, care probabil vor afecta focalizarea Uniunii Europene asupra programului său de Parteneriat Estic, atenţionează Stratfor. Oricum, chiar dacă Occidentul ar uşura sancţiunile impuse Moscovei în 2017, ar fi puţin probabil ca Statele Unite şi NATO să îşi abandoneze aliaţii de la periferia Rusiei, asigură Stratfor. Şi totuşi, transformările politice în curs de desfăşurare în Europa şi Statele Unite ar putea da Moscovei mai mult spaţiu pentru a-şi restabili poziţia în întreaga Eurasie.
Cristina Zaharia – RADOR
