În urma demisiei premierului italian Matteo Renzi, pe fondul eşecului referendumului privind reforma constituţională, se fac numeroase scenarii şi calcule europene, inclusiv referitoare la viitorul blocului comunitar. O sinteză a reacţiilor liderilor europeni o face RAINEWS. „Ministrul german de finanţe spune că Italia trebuie să continue linia economică și politică începută de Renzi în urmă cu câţiva ani”. Cancelarul Angela Merkel şi ministrul german de externe îşi exprimă îngrijorarea legată de viitorul Italiei şi al Europei. Frank-Walter Steinmeier subliniază că „Aceasta nu este o criză a statului, ci o criză guvernamentală care trebuie rezolvată. Rezultatul referendumului din Italia nu constituie un mesaj pozitiv pentru Europa într-o perioadă dificilă”. Iar preşedintele Franţei declară că „împărtăşeşte dorinţa lui Renzi de a orienta Europa spre creștere economică” și îşi exprimă speranţa că Italia va găsi resursele necesare pentru a depăși această situație. La Stampa notează că după o înfrângere grea suferită de premier la referendum, acum preşedintele Italiei trebuie să se asigure că ţara are cât mai repede un nou executiv funcţional şi că „se eliberează de umbra de incertitudine în care a intrat”. Alte titluri sugestive din presa italiană: La Repubblica scrie „Triumful lui Nu, Renzi renunţă” iar Il Fatto Quotidiano comentează „Constituţia îl învinge pe Renzi cu 59 la 41 şi el demisionează”. Nu întârzie nici reacţia presei internaţionale, care comentează cu îngrijorare situaţia. „O victorie populistă în inima Europei”, scrie Wall Street Journal şi adaugă că „Triumful Nu-ului din Italia prezintă riscuri pentru zona euro”. „Votul – notează Wall Street Journal – consolidează ruptura din ce în ce mai mare între contextul economic necesar pentru a susține moneda comună europeană și escaladarea populismului în Europa.” Opinia este împărtăşită şi de New York Times, care arată că „Italia s-a scufundat într-o perioadă de incertitudine politică și economică” iar acum există riscul „unei crize financiare reînnoite și, eventual, contagioase în Italia, unde băncile sunt pline de credite neperformante”. Le Soir comentează, sub titlul „Renzi cade şi Europa tremură”, că „această mobilizare extraordinară arată că scrutinul a depăşit miza reformei Senatului căpătând o puternică semnificaţie politică”. Pe fondul îngrijorărilor legate de viitorul coeziunii europene, „Austria a spus nu extremei drepte”, scrie Le Figaro şi arată că „Ecologistul Alexander Van der Bellen l-a învins duminică pe candidatul Partidului Libertăţii, Norbert Hofer, în alegerile prezidențiale. Pentru preşedintele Consiliului European, „continuarea contribuției constructive a Austriei la căutarea unor soluții împărtășite în Europa și la menținerea unității europene va rămâne primordială” iar președintele Parlamentului European a calificat rezultatul drept „o grea înfrângere a naționalismului și populismului anti-european”, mai indică Le Figaro. „În Austria, efectul de domino s-a oprit”, scrie publicaţia autohtonă Die Presse şi comentează că „pentru Uniunea Europeană, alegerea lui Alexander Van der Bellen ca preşedinte este un mic punct luminos. După Brexitul britanic şi după victoria lui Donald Trump în alegerile prezidenţiale din SUA, mulţi au crezut că populismul de dreapta este „de neoprit”. Ziarul britanic The Guardian a calificat alegerea candidatului ecologist drept un „oftat de ușurare”. „Moment de respiro austriac”, titrează şi El Pais şi opinează că „Într-un an funest, în care victoria demagogiei referitoare la Brexit a dat aripi extremiştilor şi xenofobilor din întreg continentul, decizia austriecilor de a-l alege pe Van der Bellen, dar mai ales aceea de a nu-l alege pe Hofer, este o veste excelentă pentru Europa şi ceea ce ea reprezintă”. Un nou nume intră oficial în cursa pentru alegerile prezidenţiale franceze. Premierul Manuel Valls confirmă că îşi depune candidatura după ce a renunţat François Hollande şi anunţă că demisionează astăzi din funcţia de şef al executivului, scrie le Point. „Renunţ la mandat pentru că vreau ca în deplină libertate să pot propune francezilor o cale”, şi-a motivat Manuel Valls decizia. Rămânând în sfera politicii şi a relaţiilor internaţionale, de această dată transoceanice, The Guardian titrează „Se adună o furtună la orizont: experţii chinezi îngrijoraţi de Trump”. Şi explică faptul că Beijingul este nemulţumit de discuţia telefonică pe care Donald Trump a avut-o cu liderul Taiwanului, „insulă autoguvernată pe care China o consideră o provincie renegată”. The New York Times menţionează că în timp ce autorităţile de la Beijing îl avertizau pe preşedintele Trump că riscă o confruntare din cauza Taiwanului, el adâncea disputa cu noi mesaje pe Twitter privind politicile comerciale ale Chinei şi activităţile ei militare în Marea Chinei de Sud. Noi tensiuni diplomatice se prefigurează şi între Turcia şi Grecia, după cum scrie ziarul turc Milliyet, care precizează că justiţia greacă a respins cererea Ankarei de extrădare a trei militari turci care au fugit în Grecia după lovitura de stat eşuată din iulie. Justiţia greacă motivează că viaţa militarilor turci ar fi în pericol dacă s-ar întoarce în ţara lor, precizează Milliyet.
Florin Matei – Agenţia de presă RADOR
