Presa internaţională relatează despre demisia premierului italian Matteo Renzi, precum şi despre alte evoluţii din Uniunea Europeană. Concluziile summitului NATO de la Bruxelles sunt de asemenea în atenţia marilor cotidiane străine, ca şi situaţia din Siria.
După aprobarea legii italiene a bugetului, şeful guvernului de la Roma a demisionat, relatează La Stampa. Din Spania, El Pais ne lămureşte ce va urma: „preşedintele Mattarella începe o nouă rundă de consultări cu liderii politici, în încercarea de a găsi o ieşire din actuala situaţie complicată”. O situaţie cu atât mai complicată cu cât actuala lege electorală serveşte doar la alegerea deputaţilor, pentru că referendumul urma să stabilească modul în care urmau a fi desemnaţi senatorii, dar propunerea supusă atenţiei alegătorilor la referendum a fost respinsă. Iar în aceste condiţii, precizează El Pais, este foarte posibil ca şeful statului italian să opteze pentru elaborarea unei noi legi electorale, pe placul tuturor partidelor, ceea ce va dura multe luni. Pe scurt, Der Spiegel crede că viitorul Italiei „nu este deloc amuzant”. Financial Times informează că membrii formaţiunii de guvernământ din Germania, Uniunea Democrat-Creştină, „au votat pentru limitarea dreptului imigranţilor la cetăţenie dublă”, sfidând conducerea partidului deşi au sprijinit candidatura doamnei Merkel pentru al patrulea mandat de cancelar. Între timp, doamna Merkel, împreună cu alţi şase lideri occidentali, inclusiv preşedintele Obama şi premierul britanic Theresa May, au criticat guvernul sirian şi susţinătorii săi pentru atacurile împotriva civililor şi obstrucţionarea operaţiunilor umanitare şi au făcut apel la instituirea de urgenţă a unui armistiţiu în Siria, citim în The Guardian. The Telegraph apreciază însă că apelul liderilor occidentali „va fi probabil ignorat de preşedintele sirian Bashar al-Assad şi de aliaţii săi ruşi şi iranieni, care continuă să progreseze rapid” în aceste zile care ar putea fi ultimele din bătălia pentru Alep. Într-un interviu acordat cotidianului sirian Al-Watan, Bashar al-Assad estimează că o victorie a forţelor guvernamentale siriene la Alep ar reprezenta o „etapă enormă” pe calea spre sfârşitul războiului. Un război cu numeroşi protagonişti, între care în ultima vreme se numără şi Israelul, care se pare că „a bombardat o bază aeriană a lui Assad din Damasc”, după cum scrie The Times. Şi nu în ultimul rând Turcia, care de când „dansează cu ruşii”, după cum se exprimă ziarul Akşam de la Ankara, şi-a temperat intransigenţa în privinţa plecării de la putere a preşedintelui sirian Bashar al-Assad. Revenim la Europa şi securitatea sa, cu ziarul belgian Le Soir care relatează că după reuniunea NATO de la Bruxelles, „secretarul de stat american John Kerry s-a declarat convins că administraţia viitorului preşedinte Donald Trump va adera la principiile solidarităţii incluse în tratatul fondator al NATO, în pofida declaraţiilor făcute de candidatul republican în timpul campaniei sale electorale”. „Trump şi Erdogan au bântuit întrunirea NATO”, titrează la rândul său EUObserver, pe aceeaşi temă. Iar Wall Street Journal conchide că „NATO este cea mai bună şansă pe care Europa o are în domeniul apărării”, atenţionând că „Bruxelles-ul ar trebui să renunţe la ‘uniunea defensivă’ proprie şi să impulsioneze uniunea transatlantică funcţională”. Şi în fine, ne reţine atenţia publicaţia americană Time care îl proclamă pe preşedintele ales al Statelor Unite, Donald Trump, „personalitatea anului”. „Pentru că a reamintit Americii că demagogia se hrăneşte din disperare şi că adevărul are doar forţa pe care i-o dă încrederea în cei care îl rostesc, pentru că a dat putere electoratului nevăzut, aducând în centrul atenţiei furiile sale pe care le-a mediatizat şi pentru că a creat cadrul culturii politice a zilei de mâine, demolându-l pe cel de ieri, Donald Trump a fost desemnat personalitatea anului 2016 de revista Time”, explică sursa citată.
Adriana Buzoianu, RADOR
