Moscova se așteaptă ca, după alegerile din Moldova și din Transnistria, să se reactiveze negocierile pentru reglementarea conflictului din Transnistria, a declarat Serghei Lavrov, ministrul de Externe al Federaţiei Ruse, cu prilejul unei conferinţe de presă la Hamburg, unde el a avut o întâlnire cu omologul german Frank-Walter Steinmeier, în marja Consiliului miniştrilor de Externe din ţările membre OSCE.
„În ceea ce priveşte conflictele, a avut loc, de asemenea, un schimb de opinii. Noi avem un consens cu privire la modul în care trebuie să ne mişcăm în reglementarea transnistreană – este vorba de formatul „5 + 2″. Noi sperăm că acum, când s-a terminat campania electorală în Moldova şi după ce vor avea loc alegerile din Transnistria, când toate se vor termina, noi vom putea să reactivăm acest format”, a spus Serghei Lavrov.
Alegerile prezidenţiale din Transnistria vor avea loc pe 11 decembrie.
În Transnistria, 60% din populaţie îl reprezintă ruşii şi ucrainenii.
(După cum arată datele recensământului din 2004, realizat de autorităţile controlate de Igor Smirnov în anul 2004 – date pe care nu le putem deci considera obiective -, în Transnistria erau 555.347 locuitori – incluzând şi municipiul Tighina, controlat de secesioniştii ruso-ucraineni – n.red. V.P.). Distribuţia etnică era atunci următoarea:
Grup etnic Populaţie % din total
Est-romanici declarați moldoveni 177.630 31,99%
Est-romanici declarați Români 253 0,05%
Ruși 168.678 30,37%
Ucraineni 160.069 28,82%
Bulgari 13.858 2,50%
Găgăuzi 4.096 0,74%
Belaruși 3.811 0,69%
Germani 2.071 0,37%
Polonezi 1.791 0,32%
Evrei 1.259 0,23%
Țigani 507 0,09%
Alții/nedeclaraţi 21.752 3,91%
Evident, realitatea demografică nu mai este aceeaşi. Mulţi ruşi au emigrat, mai ales cei care au lucrat în armată, în serviciile secrete şi la miliţie. Românii/moldoveni, care locuiesc preponderent în sate, au rămas fiindcă nu mai au unde pleca. Ei nu au nici dreptul elementar să vorbească limba maternă. Puţinele şcoli de limbă română au fost închise sau supuse unui regim demenţial de discriminare. Nu există presă în limba română. România nu a fost admisă la negocierile pentru reglementarea conflictului din Transnistria şi nici nu a insistat să participe, deşi acolo mulţi au cetăţenia română. În februarie 2007, autoritățile separatiste au distrus și profanat cimitirul Dragalina din Tighina (cunoscut drept Cimitirul Românesc). Autoritățile separatiste nu au exhumat cadavrele; au îndepărtat doar crucile și au nivelat pământul cu buldozerele. Conform Deutsche Welle, autoritățile separatiste au anunțat că vor construi un „monument al soldatului eliberator rus”, iar crucile din piatră vor fi încărcate și duse pe un poligon militar, unde vor fi fărâmițate cu explozibil, iar, ulterior, bucățile de piatră vor fi folosite, în combinație cu asfaltul, la reparația drumurilor din oraș. 319 militari români identificați, 14 neidentificați și 13 prizonieri sovietici erau înmormântați aici. Cine va ridica asemenea probleme grave în formatul de negocieri „5 + 2”? Evident că nimeni – nota red. VP).
Transnistria a încercat să iasă din componenţa Moldovei înainte de prăbuşirea Uniunii Sovietice, temându-se că, pe valul naţionalismului, Moldova se va alipi la România. În anul 1992, după o tentativă nereuşită a autorităţilor din Moldova de a rezolva problema cu forţa, Transnistria a devenit practic un teritoriu care nu se mai află sub controlul Chişinăului.
(În cei peste 25 de ani, Transnistria nu a plătit gazele trimise de Rusia, în valoare de peste 4 miliarde de dolari. Moscova aruncă toată această datorie în capul Chişinăului fiindcă Rusia consideră că Transnistria se află sub jurisdicţia Republicii Moldova numai atunci când îi convine – nota red. VP). /vpatrichi/sdm2
www.ria.ru – 9 decembrie
