Multipremiat, ELDORADO este primul film în care se fac
trimiteri necenzurate la evenimentele din 1956
Institutul Balassi – Institutul Maghiar din Bucureşti vă invită în seara acesta – joi, 15 decembrie –, de la ora 19.00, la Cinemateca Eforie la ultima proiecție din cadrul proiectului „120 de ani de istorie a filmului maghiar”. Este vorba despre ELDORADO, multipremiatul film realizat de către Bereményi Géza în 1988, peliculă care surprinde în notă regizorală modernă realismul Budapestei interlope de la sfârşitul celui de-al doilea război mondial, în care proletariatul este încă o dată subjugat de micii şefi de clan cu aspect proletar.
Filmul, distins cu Premiul Europa, ne prezintă prin prisma vieţii unui comerciant din Piaţa Teleki, şi a familiei sale, în perioada dintre 1945 şi 1956, modul în care s-a întreţesut destinul individual cu istoria, în Ungaria postbelică. Filmul ELDORADO, de inspiraţie autobiografică a devenit un film de suflet al generaţiei respective: reflectă soarta copiilor rămaşi orfani de tată în urma războiului şi în timp ce povesteşte întâmplări din trecut prezintă realitatea actuală. În film îl putem vedea pe marele actor Eperjes Károly într-unul din cele mai bune roluri ale sale, pelicula fiind primul film în care se fac trimiteri necenzurate la evenimentele din 1956.
Filmul este subtitrat în limba română.
Eldorado (1988) – dramă, color, 100 min.
Regia și scenariul: Bereményi Géza
Imaginea: Kardos Sándor
Editor: Losonci Teri
Muzica: Darvas Ferenc
Distribuția: Eperjes Károly, Pogány Judit, Eszenyi Enikő, Andorai Péter, Haumann Péter, Balkay Géza, Tóth Barnabás, Papcsik András, Sőth Sándor
Institutul Balassi – Institutul Maghiar din Bucureşti a iniţiat în ianuarie 2016 o serie de proiecţii în care am prezentat publicului cinefil din Bucureşti bijuterii ale cinematografiei maghiare, proiectul fiind dedicat celor 120 de ani de când a avut loc prima proiecţie de film, respectiv s-a inaugurat primul cinematograf la Budapesta şi nu în ultimul rând s-a realizat prima peliculă cinematografică în Ungaria, cu ocazia Serbărilor Milenare.
Istoria filmului maghiar a început cu 120 de ani în urmă, în 1896, când s-au proiectat în cafeneaua Hotelului Royal de la Budapesta filmele fraţilor Lumiére, după care doi fraţi maghiari cu spirit pionieresc, SZIKLAI Arnold şi Zsigmond deschid porţile primului cinematograf maghiar de pe Calea Andrássy, Ikonográf, unde se proiectau filme pentru public pe aparate franceze Lumiére. Sub acest auspiciu am iniţiat împreună cu Arhivele Naţionale Digitale și Institutul de Film din Ungaria (Magyar Nemzeti Digitális Archívum és Filmintézet – MaNDA) această serie de proiecţii lunare, în cadrul cărora prezentăm cele mai reprezentative creaţii pentru fiecare perioadă şi gen din istoria cinematografiei maghiare. În realizarea acestui proiect ne-am bucurat de colaborarea cu Arhiva Naţională de Filme, care o oferit spaţiu pentru desfăşurarea acestui proiect, şi de sprijinul directorului Mihai Fulger, care a contribuit în mare măsură la succesul acestei serii.
În cadrul proiectului, au fost prezentate următoarele creaţii de excepţie:
- Uher Ödön: Mire megvénülünk – Până ce îmbătrânim (1916, film mut), cu colaborarea pianistului Cătălin Răducanu. Filmul a fost prezentat de criticul de film Mihai Fulge, directorul Cinematecii Române
- Janovics Jenő: Az utolsó éjszaka – Ultima noapte (1917, film mult), cu colaborarea pianistului Cătălin Răducanu. În introducerea filmului criticul de film Mihai Fulger, director al Cinematecii Române a prezentat trecutul cinematografiei clujene
- Korda Sándor: Az aranyember – Omul de aur (1918, film mult), cu colaborarea pianistului Cătălin Răducanu şi domnului Marian Țuțui, critic de film şi istoric de artă, care a vorbit despre opera lui Sir Alexander Korda
- Székely István: Hyppolit, a lakáj – Hyppolit, majordomul (1931). Despre succesul primului film sonor maghiar a vorbit Radu Igazság, profesor universitar la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti
- Ráthonyi Ákos: Sarajevo (1940)
- Szőts István: Emberek a havason – Oamenii muntelui (1942). Despre Szőts István, creatorul noului val cinematografic italian a vorbit criticul de film Dana Duma, profesor la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti
- Fábri Zoltán: Hannibál tanár úr – Domnul profesor Hannibal (1956). Istoricul Cosmin Budeancă de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc a vorbit despre regimurile totalitariste din secolul 20.
- Jancsó Miklós: Szegénylegények – Pribegii (1965). Andrei Gorzo, critic de film, profesor la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti a povestit publicului prezent despre regizorul Jancsó Miklós, și-a prezentat cartea apărută cu titlul: Imagini încadrate în istorie: Secolul lui Miklós Jancsó
- Makk Károly: Szerelem – Iubire (1970). Despre film și conotațiile revoluției maghiare din 1956 a vorbit directorul Institutului Balassi – Institutul Maghiar din București, Kósa András László
- Gothár Péter: Megáll az idő – Timpul stă în loc (1981)
