Atacul produs în capitala Turciei, în urma căruia ambasadorul rus la Ankara şi-a pierdut viaţa, a devenit unul dintre subiectele centrale dezbătute de presa internaţională. Ziarul turc Habertürk scrie că atentatul a avut loc la vernisajul unei expoziţii de fotografie şi că atacatorul s-a prezentat dispozitivului de securitate drept pază de corp a ambasadorului. Un alt ziar turc, Hürriyet, notează că atacatorul a strigat „Noi murim la Alep, tu vei muri aici” şi „Nu uitaţi Alepul, Siria”. The Independent aminteşte că ambasadorul Andrei Karlov era reprezentantul Rusiei în Turcia din 2013. TASS precizează că preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a anunţat organizarea unei reuniuni de urgenţă în urma uciderii diplomatului. Şeful statului a cerut rapoarte în acest sens din partea ministrului de externe şi a conducerii serviciilor de securitate. The Mirror notează că Rusia este cel mai important aliat al Siriei şi că a jucat un rol semnificativ în demersurile regimului de la Damasc de a eradica grupările rebele la nivelul întregii ţări. Atentatul a avut loc cu o zi înainte de vizita pe care ministrul turc de externe o are programată la Moscova, pentru a se întâlni cu omologii săi rus şi iranian, aminteşte publicaţia turcă Habertürk.
Urmărind situaţia din Alep, Daily Mail scrie că aproximativ 20.000 de persoane au fost evacuate din estul localităţii, după cum a precizat şeful diplomaţiei turceşti. Pe de altă parte, Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite a votat în unanimitate să trimită observatori pentru a supraveghea evacuările și pentru a evalua situația civililor, notează France Presse. Iar Al Jazeera scrie că „având sprijinul Rusiei, votul unanim privind monitorizarea evacuărilor din oraşul sirian Alep marchează un acord rar între puterile mondiale”. Idee subliniată şi de ziarul Le Soir, care comentează că „Adoptarea acestei rezoluţii, propusă de Franţa, este primul semn de unitate de luni de zile între marile puteri mondiale care se confruntă cu un conflict ce a făcut deja 310.000 de morţi din martie 2011”.
Într-un context internaţional de securitate tot mai încordat, marcat de perspectiva diminuării contribuţiei americane la apărarea comună şi dar şi de tensiunile militare tot mai pregnante cu Moscova, NATO şi Rusia se reunesc pentru a treia oară în acest an. Potrivit Stratfor, reuniunea de la Bruxelles le oferă celor două blocuri ocazia să analizeze situaţia din Ucraina dar şi transparenţa acţiunilor militare în Europa, după cum a anunţat secretarul general al Alianţei Nord Atlantice. Ambasadorul rus la NATO a precizat că Moscova speră la „o discuţie deschisă” pe subiecte de interes comun, mai arată Stratfor şi precizează că părţile s-au întâlnit anterior în aprilie şi iulie. Ukraine Today comentează că NATO şi Rusia au ocazia să discute regulile de bază pentru întâlnirile militare neaşteptate în spaţiile aeriene şi maritime, în contextul în care ambele părţi îşi intensifică aplicaţiile militare.
Confruntată cu perspectiva unei implicări mult diminuate a Statelor Unite în apărarea bătrânului continent, „Europa trece la arme din nou”, titrează ziarul grecesc To Vima. „Opt din cele 28 de state membre UE l-au informat până acum în scris pe preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, că susţin în principiu crearea unei forţe militare exclusive a europenilor şi că doresc să ia parte la discuţiile preliminare pentru formarea ei”. „Crearea unei forţe comune europene este un vis vechi al militarilor europeni şi al industriilor americane de război”, mai arată To Vima.
Pe de altă parte, Uniunea Europeană a decis să prelungească, până la 31 iulie 2017, sancțiunile economice introduse în 2014 împotriva Rusiei în contextul conflictului din Ucraina. Business Insider atrage atenţia că „decizia oficială vine în urma summitului european de săptămâna trecută, când participanţii şi-au anunţat deja susţinerea faţă de această opţiune. Decizia aduce măsuri restrictive care vizează sectoarele financiar, energetic şi de apărare ale Rusiei, dar şi bunurile care pot fi folosite atât în scopuri civile cât şi militare”, precizează Business Insider.
Din Republica Moldova aflăm că preşedintele ales Igor Dodon şi-a prezentat priorităţile mandatului, în plan extern fiind amintite de portalul de ştiri Unimedia „revizuirea sau anularea Acordului de Asociere RM-UE, orientarea vectorului extern al ţării spre apropiere de Uniunea Economică Euroasiatică „restabilirea integrităţii teritoriale a ţării readucând Transnistria în componenţa Moldovei, includerea în curricula şcolară a disciplinei „Istoria Moldovei” în locul „Istoriei românilor” dar şi interzicerea mişcărilor unioniste”.
Florin Matei – Agenţia de presă RADOR
