„Ankara, Berlin, Zürich: o zi a terorii”, titrează New York Times, rezumând că în doar câteva ore un poliţist asasin l-a împuşcat pe ambasadorul rus la Ankara, un camion a intrat în Târgul de Crăciun de la Berlin, ucigând 12 oameni, iar un om înarmat a deschis focul într-un centru de rugăciune de la Zürich, rănind trei persoane. „Valul de teroare răspândeşte frica în Europa”, constată The Irish Examiner, iar Der Spiegel vorbeşte despre vulnerabilitatea la care este expusă Germania, dar şi lumea occidentală din cauza „atacurilor care continuă să vină – de la lupi singuratici plini de ură sau de la grupări care pretind că luptă pentru o cauză nobilă sau de la aceia care ucid din răzbunare, din pură plăcere sau din demenţă religioasă”. Der Spiegel îşi exprimă totodată încrederea în democraţia solidă a Germaniei care dispune de instituţii guvernamentale funcţionale. „Nu este posibil să te protejezi 100% împotriva terorismului. Dar adevărul este că autorităţile din sfera securităţii au dejucat numeroase atacuri”, consideră revista germană, pledând pentru respingerea escaladării urii. „A acţiona rezonabil înseamnă a te opune predicatorilor urii. Aceia care caută să exploateze actuala situaţie pentru a aţâţa ura – oameni cinici precum partidul populist de dreapta Alternativa pentru Germania – le dau apă la moară teroriştilor. Ei vor să ne învrăjbească, să ne înspăimânte şi să evoce o ciocnire a culturilor. Intenţia urii lor este să instige constant la şi mai multă ură. Însă aceasta este o cale care nu poate sfârşi decât în dezastru. Este o cale pe care nu trebuie să mergem”, mai scrie Der Spiegel. În replică, liderul extremei-drepte germane atacă aceste apeluri la „umanitate” şi cere poliţiei să împuşte orice refugiat care intră ilegal în Germania, comparând societăţile multiculturale, cu refugiaţi şi imigranţi, cu o „grămadă de reziduuri”, notează The Independent. „Atacul de la Berlin ajută cauza partidelor naţionaliste din Europa”, consideră Wall Street Journal, avertizând că astfel de mişcări ar putea reconfigura alegerile de anul viitor din Olanda, Franţa şi Germania.
„Refuzăm să ne lăsăm paralizaţi de frică”, reţine La Croix din scurta declaraţie a cancelarului Merkel de după atacul de la Berlin, iar Washington Post observă că Europa se gândeşte la noi măsuri de securitate pentru târgurile de Crăciun, devenite o tradiţie care, în ciuda frigului, adună de secole oamenii pentru a se bucura de vin fiert, dulciuri tradiţionale şi produse artizanale. Cotidianul american mai scrie că dincolo de inventivitatea teroriştilor de a transforma camioanele în arme sau de a utiliza bombe improvizate, agenţiile de contraterorism sunt îngrijorate şi din cauza unor ameninţări mai convenţionale pentru că reţelele teroriste par să-şi procure din ce în ce mai uşor arme de foc.
Deşi, iniţial, presa internaţională s-a temut că asasinarea ambasadorului rus la Ankara ar putea duce la un conflict între Rusia şi Turcia, relaţiile dintre cele două ţări rămân nezdruncinate, constată revista Forbes, iar Russia Today, citând declaraţiile ministrului rus al apărării, titrează că Rusia, Turcia şi Iranul sunt gata să devină garanţii rezolvării crizei din Siria. Această nouă axă duce la o marginalizare a coaliţiei conduse de Statele Unite, ceea ce va genera o schimbare a echilibrului de forţe în regiune, comentează ziarul turc Millyet. Şi The Telegraph constată că discuţiile purtate la Moscova pe tema crizei din Siria, fără invitarea Washingtonului, ilustrează noile dinamici de putere din jurul Siriei. În replică, după cum constată tot The Telegraph, un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat salută orice soluţie care ar duce la o limitare a vărsării de sânge, indiferent dacă America este sau nu la masa negocierilor.
În Statele Unite, Colegiul Electoral a confirmat victoria lui Donald Trump în faţa lui Hillary Clinton, notează Le Soir care mai scrie că Trump s-a felicitat singur pentru confirmarea victoriei sale la alegerile prezidențiale şi s-a angajat să facă eforturi pentru „a reuni țara” și pentru a fi „președintele tuturor americanilor”. Această confirmare a victoriei a fost însă primită cu proteste în toată ţara, ceea ce reflectă o amplă divizare rămasă de pe urma unei campanii electorale tumultoase, divizare căreia noul preşedinte va trebui să-i facă faţă, comentează New York Times.
„În vremuri de divizare, Organizaţia Naţiunilor Unite aminteşte importanţa solidarităţii”, titrează Radio ONU, redând mesajul dedicat Zilei Internaţionale a Solidarităţii Umane, în care secretarul general în funcţie al Naţiunilor Unite, Ban Ki-Moon, a făcut apel ca „oamenii să se unească pentru o cauză comună şi nu să se distanţeze prin frică”. Solidaritatea umană trebuie să slujească „edificarii unei vieţi demne pe o planetă sănătoasă”, se mai arată în mesajul ONU.
Carolina Ciulu – Agenţia de Presă RADOR
