1. Stimate domnule ambasador Lauk, Bucureşti este ultimul post în cariera dumneavoastră diplomatică. Fără îndoială, privind în urmă, perioada petrecută de dumneavoastră aici, în România, a fost una plină de evenimente. Care a fost, din perspectiva dumneavoastră, momentul cel mai palpitant la care aţi asistat, de la debutul misiunii dumneavoastră în iulie 2013?
Palpitante au fost numeroasele întâlniri avute în întreaga ţară si diversitatea subiectelor abordate. Desigur, vizita Presedintelui federal Gauck si a doamnei Schadt, în vara acestui an, si deplasarea comună a Preşedintelui federal si a preşedintelui României, domnul Johannis, la Sibiu au fost momente deosebite. Aceasta nu a subliniat doar calitatea excelentă a relaţiilor dintre ţările noastre la cel mai înalt nivel, ci a evidenţiat, o dată în plus, si importantul rol ce-i revine minorităţii germane ca punte de legătură lingvistică si culturală dintre ţările noastre.
2. Care sunt progresele cele mai importante realizate de România în perioada misiunii dumneavoastră aici?
Cred că sunt în asentimentul multor români atunci când spun că, în ultimii ani, consolidarea statului de drept si lupta împotriva corupţiei au înregistrat progrese importante. Acesta este, în primul rând, si meritul unei activităţi efective a parchetului anti-corupţie care – asa cum reiese din nenumărate sondaje – a dus si la o încredere sporită a cetăţenilor în instituţii. Sper din suflet ca si viitorul guvern să sprijine acest demers în plan politic si să asigure o dotare corespunzătoare a justiţiei cu resurse. În plus, România a parcurs trei ani foarte buni din punct de vedere al rezultatelor economice. Eventual, unele oportunităţii ce privesc dezvoltarea durabilă ar fi putut fi fructificate mai bine, si totusi, în ultimii trei ani, cresterea economică, ocuparea sau chiar si venitul mediu au avut o evoluţie, per ansamblu, îmbucurătoare.
3. Unde consideraţi că mai trebuie să recuperăm?
Dacă îmi reamintesc modul în care presa a relatat în ultimii trei ani si jumătate si felul în care au fost purtate discuţiile politice în această perioadă, consider că domeniile politice ce vizează sănătatea, educaţia, infrastructura si combaterea sărăciei sunt subiectele care, din perspectiva multor români, necesită cea mai urgentă rezolvare. Din numeroasele discuţii pe care le-am purtat în ţară nu pot decât să confirm că tocmai chestiunea disponibilităţii forţei de muncă calificate reprezintă o majoră si din ce în ce mai stringentă provocare pentru România ca destinaţie de investiţii. În acest context, si luptei împotriva corupţiei îi revine, în continuare, un rol important. Să nu ne facem false iluzii: corupţia nu doar canalizează resurse importante de care ţara are urgent nevoie pentru domeniile mai sus menţionate, resurse care ulterior ajung în buzunarele unui număr restrâns de persoane, ci alungă si posibili investitori.
4. România si-a ales un nou parlament, la finele unei campanii purtate, pe alocuri, în ton acid si alarmist. Consideraţi că societatea românească este înarmată împotriva populismului si a calomniei sau există riscul unui regres?
Din nefericire, majoritatea cetăţenilor cu drept de vot nu si-au exercitat acest drept. Românii care au iesit, însă, la vot si-au exprimat opţiunea în mod clar. Ar trebui ca politicul să coaguleze acest rezultat într-un guvern stabil pentru România, a cărui activitate este centrată pe binele civic si pe valorile noastre comune europene. Din punctul meu de vedere, aceasta este pârghia cea mai potrivită împotriva populismului si a naţionalismului perimat. Campania s-a încheiat si majoritatea politicienilor români cu care m-am întâlnit stiu acest lucru: Germania si Europa au nevoie, în continuare, de România ca partener de nădejde într-o regiune în care nesiguranţa a crescut, dar si România are nevoie de parteneri care au încredere în ea si care sprijină ţara în lumina poziţiei sale expuse, în sud-estul Uniunii Europene.
5. PSD-ul a câstigat alegerile după ce, în campanie, se delimitase clar de premierul Dacian Ciolos. Vă temeţi că ţara se află în faţa unor schimbări majore?
În seara alegerilor, presedintele partidului iesit câstigător din alegeri, domul Liviu Dragnea, a confirmat mai întâi faptul că obligaţiile internaţionale si orientarea României vor fi onorate si în viitor. În noul parlament ales nu există partide care se distanţează de UE sau de NATO, un lucru ce trebuie recunoscut si apreciat pe fundalul evoluţiilor existente în alte ţări europene. Si în ceea ce priveste obligaţiile ce reies din apartenenţa la UE pe care atât România cât si toate celelalte state UE si le-au asumat benevol, acestea continuă, desigur, să fie valabile si nici un stat UE nu poate face rabat de la ele. În domeniul statului de drept si al justiţiei, în plus, evoluţiile sunt observate si separat; în acest scop există, în continuare, si asa zisul mecanism de cooperare si verificare UE, care a dus, într-adevăr, la multe îmbunătăţiri în România.
6. Încă nu există un nou guvern, si totusi care sunt dorinţele si asteptările dumneavoastră la adresa unui nou cabinet?
Asa cum spuneam, îmi doresc ca România să fie, în continuare, un partener de nădejde, care, în spiritul valorilor comune europene si al solidarităţii la nivel de UE, NATO si al altor foruri internaţionale, să colaboreze constructiv la soluţionarea unor provocări internaţionale care ne privesc pe noi toţi. Pentru relaţiile bilaterale îmi doresc ca acestea să fie continuate si sub noul guvern si sub noul parlament, la un nivel la fel de bun si de înalt, ca si în anii trecuţi. Pentru numeroasele companii care au investit sau doresc să investească în România, îmi doresc ca noul guvern să ducă un dialog permanent si serios cu mediul economic si să depună eforturi pentru crearea unui mediu investiţional marcat de stabilitate si fiabilitate. Sper ca si noul guvern să continue eforturile de a pune bazele unei formări profesionale în sistem dual în România, oferind, astfel, o nouă perspectivă de viaţă unui număr mare de tineri români.
7. În largi părţi ale Europei se face simţit scepticismul faţă de UE, partidele populiste câştigând teren. A esuat apelul la luciditate sau vedeţi în continuare şanse pentru un proces de unificare europeană?
Nu trebuie să uităm faptul că procesul de unificare europeană ne-a adus în ultimele decenii pace, libertate si prosperitate – ar fi, asadar, dezastruos dacă nu am mai vedea nicio sansă pentru această Europă. Ba chiar dimpotrivă! Si în urma iesirii Marii Britanii din UE rămân în continuare valabile valorile fundamentale si acordurile existente între membri sau cu terţi. Este evident că, pe lângă avantaje, statele membre UE au si obligaţii corespunzătoare, printre altele respectarea unor standarde de libertate si ale statului de drept în ceea ce priveste legislaţia si realitatea.
8. În ce constă, în opinia dumneavoastră, câstigul principal al României în calitate de
membru al UE din anul 2007? Credeţi că, pe termen lung, atât de vehiculatele „valori
europene” precum toleranţa, solidaritatea si diversitatea de opinie se vor instala si în
România?
În urmă cu zece ani, România a aderat la un proiect al statelor europene – în continuare fără egal – al păcii, libertăţii si prosperităţii, state care împărtăsesc aceleasi valori libere si democrate. Cred că tocmai acei membri UE, care nu au beneficiat vreme îndelungată de toate acestea, pot evalua cel mai bine ce înseamnă aceasta. De aceea spun cu toată convingerea: da, aderarea la UE a fost si este un mare câstig pentru România. Acest lucru este valabil în domeniile politică, libertăţi civile individuale si securitatea juridică a fiecărui individ în parte, precum si în domeniul economic, în cadrul căruia se deschid oportunităţi enorme prin
participarea la piaţa internă europeană, oportunităţi care vor trebui exploatate în continuare si menţinute. Nu este surprinzător că mentalităţile si vechile tipare de gândire nu dispar peste noapte, cunosc acest fenomen atât din ţara mea cât si din altele. În ceea ce priveste România, cred însă cu tărie în continuitatea pe termen lung a schimbării în bine, chiar dacă este posibil să existe mici reculuri.
9. Pe perioada mandatului dumneavoastră aţi avut o deosebită afinitate pentru minoritatea germană. În opinia dumneavoastră, este aceasta reprezentată corespunzător în rândurile populaţiei majoritare?
Am impresia că minoritatea germană este excelent integrată si că joacă un rol important la conturarea culturală, economică si politică a ţării. Alegerea lui Klaus Johannis în funcţia de presedinte al României dovedeste în mod remarcabil că o majoritate a românilor apreciază foarte mult si acceptă concetăţenii de etnie germană. De asemenea, bunele rezultate obţinute de candidaţii Forumului Democrat al Germanilor din România la alegerile locale demonstrează înalta apreciere de care se bucură minoritatea germană în rândul conaţionalilor români. Deputatul Ovidiu Ganţ, care tocmai a fost reales la ultimele alegeri în Parlamentul României, este, de asemenea, un reprezentant al minorităţii germane care se implică la toate
nivelurile politice cu mare angajament si eficienţă în favoarea minorităţii germane.
10. Care sunt cele mai mari provocări cu care se confruntă aceasta?
Trebuie să fim constienţi de faptul că numărul etnicilor germani a scăzut dramatic după căderea Cortinei de fier. Sunt necesare eforturi considerabile pentru păstrarea mostenirii lor istorice – mă refer aici la învăţământul în limba germană, la tradiţii si la numeroasele monumente istorice care si-au pus amprenta pe peisajele Banatului si ale Transilvaniei. În opinia mea, păstrarea învăţământului în limba germană este, poate, cea mai importantă responsabilitate. Numărul elevilor dovedeste, în mod cert, deosebita apreciere de care se bucură acest sistem de învăţământ în rândul societăţii majoritare si sunt bucuros să constat că, în aceste scoli, cererea depăseste de departe oferta numărului de locuri. Fiecare investiţie în acest sistem de învăţământ, plin de tradiţie, reprezintă, totodată, si o promiţătoare investiţie în viitorul minorităţii germane, în viitorul României si al relaţiilor româno-germane.
11. Se vorbeste adesea despre „rolul de punte” al minorităţii germane în România. Sunteţi de acord cu această afirmaţie si, în caz afirmativ, există exemple concrete în acest sens?
Într-adevăr, minoritatea germană leagă într-un mod special ţările noastre si înlesneste si consolidează schimbul reciproc în aproape toate domeniile societăţii. În regiunile în care trăieste minoritatea germană s-au instalat multe companii germane. Un important argument în favoarea unei asemenea decizii investiţionale a fost dat, în multe situaţii, de accesul la colaboratori vorbitori de germană. Dar să ne gândim si la Germania: Herta Müller a influenţat cu siguranţă literatura germană, făcând cunoscută România prin operele sale unui larg public german. Stefan Hell este fără îndoială un câstig pentru comunitatea cercetătorilor din Germania, la fel ca si mulţi alţi compatrioţi ai săi care contribuie, în prezent, în mod considerabil, prin munca lor, la viaţa socială din Germania. Să nu uităm de numerosii cetăţeni români care trăiesc si muncesc în Germania – si anume, lucru probabil nestiut de unii, fiind unul dintre cele mai mari grupuri de cetăţeni ai Uniunii în Germania! Această interacţiune zilnică între români si germani, între oameni cu identităţi diferite în cele două ţări ne arată cât de armonioasă si fructuoasă, cât de firească poate fi convieţuirea în Europa. În această perioadă doresc să menţionez si faptul că multe organizaţii si asociaţii din Germania se angajează în România în vederea ajutorării celor dezavantajaţi social.
12. Dumneavoastră înşivă sunteţi cititor fidel al ziarului ADZ. Ce uraţi redacţiei de rămas bun?
Vă doresc să exploataţi din plin potenţialul privind dobândirea unor noi cercuri de cititori în ţară si în străinătate si să vă adresaţi, si în viitor, câtor mai mulţi români iubitori ai limbii germane si ai Germaniei, pentru a informa, în formula consacrată, despre ţară, oameni si, desigur, cu precădere despre activităţile minorităţii germane din România. Este important să te adaptezi noilor tendinţe si posibilităţilor tehnice, însă nu întotdeauna doar spiritului timpului.
Interviul a fost publicat la 21.12.2016 în limba germană.
