Presa internaţională acordă atenţie şi evoluţiilor în planul politic din România. Însă ziarele străine continuă să-şi îndrepte atenţia preponderent asupra operaţiunilor de căutare a suspectului în atacul de luni de la Berlin, ca şi asupra situaţiei din Siria şi a relaţiilor dintre puterile care acţionează în zonă.
„România ar putea avea primul premier femeie”, titrează Washington Post cu referire la propunerea făcută de preşedintele Partidului Social-Democrat, Liviu Dragnea, la consultările cu şeful statului. The Daily Mail menţionează că Dragnea şi Sevil Shhaideh „sunt foarte apropiaţi” întrucât „el i-a fost martor la căsătoria cu un fost consultant de origine siriană al Ministerului Agriculturii, în 2011”. DPA reţine că preşedintele PSD „a declarat că responsabilitatea politică a guvernării va rămâne în mâinile lui, ceea ce i-a determinat pe comentatori să speculeze că el va încerca să modifice legea astfel încât să-şi lase deschisă posibilitatea de a prelua puterea”. Iar Europa Liberă conchide că este vorba despre „un premier temporar”. „Propunerea liderului PSD pentru funcția de premier este cel puțin extravagantă, pentru un partid care în timpul campaniei electorale i-a demonizat pe străini și care este cunoscut în general pentru conservatorismul său ortodoxist și naționalist”, remarcă publicaţia citată. Şi continuă: „Pentru neinițiați, nominalizarea lui Sevil Shhaideh, fostă ministră a Dezvoltării și colaboratoare veche a președintelui PSD, Liviu Dragnea, ar putea părea un semn de avangardism, de deschidere și de transformare a partidului într-o formațiune autentică de stânga, după modelul celor europene. Viitoarea șefă a guvernului de la București este de trei ori minoritară: femeie, tătăroaică, de religie musulmană”, punctează Europa Liberă. Cu concluzia că „Nu este, însă, niciun semnal de abandonare a conservatorismului, ci doar o modalitate de a plasa funcția de prim-ministru în mâinile unei persoane de mare încredere, care la o adică va renunța la această onoare fără probleme”. Vizele pe care românii continuă să fie siliţi să le solicite dacă vor să călătorească în Statele Unite au ajuns din nou în atenţia Uniunii Europene, relatează New York Times. Dar numai pentru ca Bruxelles-ul să deplângă „prea puţinele progrese realizate” pentru ridicarea restricţiilor, care rămân în vigoare pentru unele state comunitare, şi pentru a afirma că-şi va „intensifica eforturile pentru a determina Statele Unite să extindă scutirea de vize şi la Bulgaria, Croaţia, Cipru, Polonia şi România, după învestirea preşedintelui Donald Trump”, scrie ziarul new-yorkez. Subiectul este şi în atenţia Observatorului european, care apreciază că „Uniunea Europeană fuge de decizie în scandalul vizelor pentru SUA” şi informează că un raport pe această temă ar putea fi publicat în iunie. Presa internaţională este însă mult mai preocupată de atacul de la Berlin. „Poliţia germană este în urmărirea unui suspect tunisian”, titrează Der Spiegel. Acelaşi jurnal ţine să asigure cititorii că după atacul asupra târgului de Crăciun, berlinezii şi-au păstrat calmul iar „seminţele fricii pe care teroriştii au încercat să le semene (la Berlin) nu par a germina aici”. În aceeaşi idee, Berliner Zeitung subliniază că „teama de teroare nu trebuie să ne domine”, iar Die Tageszeitung adaugă: „Dacă vrem să prezervăm libertatea societăţii noastre, va trebui să trăim cu riscurile implicate de această decizie”. În plan politic însă, atacul „fragilizează poziţia Angelei Merkel”, observă Le Soir, iar Financial Times notează că pentru cancelarul german, miza alegerilor a crescut. „Atacul este un regres pentru Merkel, pe fondul ascensiunii populiştilor”, confirmă şi New York Times. Acelaşi ziar apreciază că discuţiile dintre Rusia, Iran şi Turcia pe tema Siriei, în absenţa puterilor occidentale, „aproape că garantează rămânerea la putere a preşedintelui Bashar al-Assad”. Însă rolul tot mai însemnat pe care Rusia şi-l asumă în Orientul Mijlociu nu este lipsit de riscuri, căci „Rusia a luat locul pe care Statele Unite l-au ocupat multă vreme în minţile multor locuitori ai Orientului Mijlociu: cel de putere imperialistă străină percepută a duce un război împotriva musulmanilor şi a Islamului”, atenţionează Wall Street Journal. Iar The Independent relatează că, potrivit Kremlinului, „canalele de comunicare Rusia-SUA sunt aproape toate ‘îngheţate'” ca urmare a retoricii care a însoţit piratarea corespondenţei electronice a lui Hillary Clinton şi conflictul din Siria. Îngheţaţi sunt probabil, dar la propriu, şi locuitorii Alep-ului, care mai rămân în oraşul asediat şi a căror evacuare a fost reluată, după cum consemnează The Guardian. Acelaşi cotidian londonez scrie şi despre un alt gen de refugiaţi, care părăsesc oraşele din nordul industrial al Chinei, împinşi de aerul irespirabil din cauza poluării, într-o „aerocalipsă” care afectează o jumătate de miliard de oameni. „Greenpeace susţine că această calamitate afectează o populaţie echivalentă cu a SUA, Canadei şi Mexicului laolaltă”, subliniază The Guardian. Şi tot în sfera mediului, presa internaţională scrie despre decizia preşedintelui Obama de a impune restricţii asupra forajelor în vederea extracţiei de petrol şi gaze naturale din Oceanul Arctic. New York Times remarcă însă că deşi actualul lider de la Casa Albă a spus că este vorba de o interdicţie permanentă, succesorul său ar putea anula cel puţin parţial efectele unor reglementări recente în domeniul mediului. De aceeaşi părere este şi ziarul elveţian Le Temps, care menţionează că „decizia preşedintelui democrat aflat la final de mandat, completată cu un demers similar al Canadei, anunţat concomitent, ar urma să provoace un protest în tabăra republicanilor şi un posibil război juridic”.
(Adriana Buzoianu, RADOR)
