În zile de sărbătoare, ca şi în zile obişnuite, presa internaţională ne ţine la curent cu actualitatea lumii zbuciumate în care trăim. O schimbare de ton în relaţiile israeliano-americane ţine capul de afiş în ziarele străine. Şi de altfel, jurnalele din lumea întreagă au în centrul atenţiei schimbări de diverse tipuri, de la modul de petrecere a sărbătorilor, până la limba de stat a Republicii Moldova. „Ambasadorul Washingtonului în Israel a fost convocat la o întâlnire cu premierul Benjamin Netanyahu, ca urmare a refuzului SUA de a bloca rezoluţia ONU care critică drastic aşezările israeliene” implantate pe teritoriile palestiniene, relatează Washington Post. „Abţinerea SUA a reprezentat una din puţinele mustrări la adresa Israelului, reflectând frustrarea tot mai accentuată a administraţiei Obama faţă de extinderea coloniilor (evreieşti)”, explică oficiosul din capitala americană, cu precizarea că şeful guvernului israelian a anunţat mai multe măsuri diplomatice similare în privinţa statelor care nu s-au opus rezoluţiei. „După votul ONU, Netanyahu ar putea fi constrâns să aleagă între susţinerea construcţiei de aşezări, condamnată de ONU, şi soluţia cu două state cu palestinienii”, crede New York Times. „Israelul va evalua relaţiile cu ONU”, titrează la rândul său pe un ton tranşant Jerusalem Post, citându-l pe premierul Netanyahu. Însă pentru cotidianul Haaretz, adoptarea rezoluţiei este „un avertisment”, iar „Israelul trebuie să asculte vocile care se ridică la ONU” și “să aleagă o cale mai morală”, scrie ziarul în editorialul său, făcând apel la guvern să “înceteze colonizarea și să creeze baze potrivite pentru o reluare a negocierilor cu palestinienii”. Căci „nu există altă soluţie”, conchide cotidianul israelian. Iar pe de altă parte, Le Monde apreciază că „textul rezoluției, contrar afirmațiilor oficialilor israelieni, nu este fundamental ostil statului evreu” şi „se înscrie pe linia rezoluției 465, adoptată în 1980, care denunța deja extinderea coloniilor, considerate ilegale”, fiind „un semnal politic puternic, dar simbolic”. Un semnal care are legătură cu „decizia anunţată de viitorul preşedinte american Trump, de a trimite în Israel un ambasador care este adeptul clar al aşezărilor”, este de părere Jornal Economico din Portugalia, care estimează că „în zilele următoare, tensiunile în acea zonă – aflată atât de aproape de războiul din Siria – vor lua amploare”. Pe de altă parte, Le Figaro atenţionează că, dacă în urmă cu un secol, în Orientul Mijlociu creştinii reprezentau aproximativ 20% din populaţie, acum ei nu mai constituie decât 2 sau 3 procente. Presa germană rămâne sub impresia recentului atac de la Berlin, cu constatarea că dacă până acum incidentele de acest fel stimulau solidaritatea oamenilor, de data aceasta „distanţa dintre cei care se mulţumesc să aştepte faptele şi cei care sunt nerăbdători să marcheze puncte politice este mai mare ca oricând”, după cum notează Der Spiegel. Din Italia, La Stampa constată că în Peninsulă „cresc temerile legate de comiterea unui atac terorist, alimentate de masacrul din târgul de la Berlin”. Cu consecinţa că „aproximativ 6 milioane de italieni au decis să renunţe să plece ‘departe de casă’ la sfârşitul anului, fie în alte oraşe italiene, fie în străinătate”, punctează La Stampa. Le Soir relevă o altă schimbare care afectează întreaga Europă. „În 2016, Rusia a acoperit o treime din consumul european de gaz”, citim în ziarul belgian, care atenţionează că „este vorba de un nivel record, atins în pofida tensiunilor cu Uniunea Europeană”. La 25 de ani de la dizolvarea Uniunii Sovietice, cotidianul lusitan Diario de Noticias notează că Rusia „este ca un urs rănit: puternic, imprevizibil şi cu o memorie îndelungată”. În Mesajul de Crăciun, Papa Francisc remarcă o altă schimbare, după cum reţin mai multe ziare din lumea întreagă. „Crăciunul a devenit ostaticul materialismului”, care îl pune pe Dumnezeu în umbră şi îi face pe mulţi orbi la nevoile celor săraci, ale migranţilor şi celor care se tem de război, constată Suveranul Pontif, citat de The Guardian. Iar presa de la Chişinău informează că pe pagina de internet a preşedinţiei Republicii Moldova, limba română a fost înlocuită cu „moldoveneasca”, în prima zi de mandat a noului preşedinte, Igor Dodon, relatează cotidianul Timpul. În fine, marile cotidiane ale lumii îi aduc un ultim omagiu cântăreţului britanic de muzică pop, George Michael, care a ajuns celebru în anii 1980.
(Adriana Buzoianu, RADOR)
