La Bucureşti, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că nu o va numi în funcţia de premier pe candidata propusă de PSD şi ALDE, informeaă The New York Times. Refuzul preşedintelui Iohannis a generat un răspuns furios din partea social-democraţilor, care ar putea lua în considerare procedura de suspendare, dacă vor ajunge la concluzia că este bine pentru ţară, adaugă The Washington Post. Liderul PSD Liviu Dragnea a recunoscut că a nominalizat un aliat pentru funcţia de premier, pentru a-şi „asuma întreaga responsabilitate pentru activitatea guvernului şi pentru aplicarea programului de guvernare”, aminteşte Newsweek. Klaus Iohannis nu a prezentat niciun motiv pentru respingerea nominalizării lui Sevil Shhaideh, scrie The Guardian. Deşi apartenenţa religioasă a candidatei PSD nu este comentată în ţara cu o populaţie majoritar ortodoxă, lipsa sa de experienţă politică a fost criticată de opoziţie, precizează Le Monde. Decizia preşedintelui ţării riscă să provoace o gravă criză politică în România, în situaţia în care social-democraţii au anunţat anterior că nu vor accepta un refuz din partea şefului statului, notează Liberation şi Der Tagesspiegel.
În Republica Moldova, steagul Uniunii Europene a dispărut de pe sediul preşedinţiei, titrează Gazeta Wyborcza. Cunoscut prin simpatiile sale pro-ruse, preşedintele Moldovei, Igor Dodon, a ordonat înlăturarea steagului UE de pe reşedinţa sa şi l-a demis pe ministrul pro-occidental al Apărării, aceste măsuri bucurând, desigur, Moscova, comentează ziarul polonez. Pe 17 ianuarie, Dodon va face o vizită la Moscova, unde se va întâlni cu Vladimir Putin. De aceea face în grabă gesturi pro-ruse, sperând să-l cucerească pe liderul de la Kremlin, pentru ca, în schimb, Moscova să îşi deschidă piaţa pentru mărfurile moldoveneşti. Totuşi, scopul Kremlinului este începerea negocierilor trilaterale Chişinău-Moscova-Bruxelles, Rusia fiind interesată ca acordul de asociere să fie ajustat la interesele ei, opinează Gazeta Wyborcza. Igor Dodon nu este împotriva UE, dar pe clădirea administraţiei sale va fi arborat doar drapelul Moldovei, scrie agenţia Infotag, explicând că legislaţia Moldovei nu cere arborarea obligatorie pe instituţiile publice a altor drapele decât cel de stat. În privinţa demiterii ministrului Apărării, Igor Dodon a explicat că motivul îl constituie apelurile lui Anatol Şalaru la unirea cu România şi aderarea la NATO, în ciuda neutralităţii ţării, stipulată în Constituţie, notează Tass.
Aflat într-o vizită în ţările baltice, senatorul american John McCain a dat asigurări că Washingtonul va continua să le apere şi în mandatul preşedintelui Donald Trump, anunţă The Washington Examiner. Preşedinte al comisiei pentru servicii armate al Senatului SUA, McCain a declarat la Talin, Estonia, că America rămâne angajată în regiune, în pofida declaraţiilor de campanie făcute de Trump. „Indiferent cine este preşedinte, vom avea un răspuns puternic şi semnificativ, iar prezenţa trupelor SUA în Estonia este un semnal că noi credem în ceea ce Ronald Reagan credea, adică pace prin forţă. Iar cea mai bună calea de a preveni comportamente nedorite ale Rusiei este să ai o armată credibilă, puternică, şi o alianţă puternică NATO”, a declarat McCain, citat de ziarul american.
Înfruntarea Rusiei cu Occidentul va persista şi va evolua în 2017, prognozează Stratfor. Poziţia Rusiei în Eurasia se va putea îmbunătăţi la anul, în contextul în care SUA vor trece la o nouă administraţie şi UE se confruntă cu probleme instituţionale în creştere, crede revista americană de analiză geopolitică. Având în vedere frământările din UE, blocul va ezita în 2017 să meargă mai departe cu procedurile de accedere ale unor noi membri. Şi, cum perspectivele lor de aderare la UE şi NATO vor îngheţa sau poate chiar vor dispărea anul viitor, ţări precum Ucraina, Moldova şi Georgia îşi vor reevalua relaţia cu Rusia, opinează Stratfor. Dar o revenire a Rusiei este departe de a fi garantată, pentru că este improbabil ca SUA şi NATO să se retragă complet din regiunile de graniţă, iar Moscova nu va avea mână liberă în Eurasia. Mai mult, Rusia va avea grijă să nu acţioneze prea agresiv în regiunile de frontieră, în condiţiile în care se va confrunta cu persistenţa problemelor economice şi politice pe plan intern. Aceşti factori vor împiedica Moscova să profite pe deplin de instabilitatea şi incertitudinea din Occident, în vreme ce înfruntarea lor se va prelungi şi în 2017, scrie Stratfor. Cu toate acestea, Rusia ar putea înregistra progrese semnificative în 2017 la negocierile cu Vestul, dar şi în fosta ei sferă de influenţă.
RADOR (27 decembrie)
Cristina Zaharia
