RETROSPECTIVĂ: Evenimentele anului 2016 în lume

-2 ianuarie – Autorităţile din Arabia Saudită au executat 47 de persoane, inclusiv 43 de militanţi condamnaţi ai reţelei Al-Qaida. Printre cele 47 de persoane executate s-a aflat şi un opozant şi religios şiit saudit, fapt ce a provocat manifestaţii violente ale musulmanilor şiiţi în mai multe ţări din Orientul Mijlociu.

În noaptea de 2 spre 3 ianuarie, au urmat atacuri contra ambasadei şi consulatului general al Arabiei Saudite la Teheran, iar la 3 ianuarie Arabia Saudită a rupt relaţiile diplomatice şi economice cu Iranul

– La 4 ianuarie, aproximativ 3.000 de persoane au manifestat, la Teheran, împotriva Arabiei Saudite care a executat un important lider şiit şi şi-a întrerupt relaţiile diplomatice cu Iranul după atacurile contra reprezentanţilor săi diplomatici

– La 4 ianuarie, Emiratele Arabe Unite au anunţat că reduc nivelul relaţiilor diplomatice cu Iranul, rechemându-şi ambasadorul de la Teheran, şi limitează numărul de diplomaţi iranieni din ţară

– La 5 ianuarie, preşedintele iranian Hassan Rohani a declarat că Arabia Saudită nu poate răspunde „criticilor prin tăieri de capete”, după executarea unui lider şiit, execuţie care a provocat o gravă criză regională

– La 6 ianuarie, diplomaţii iranieni ce se aflau la post în Arabia Saudită au părăsit această ţară, care a rupt relaţiile cu Teheranul după ce mai multe atacuri au avut loc asupra reprezentanţelor diplomatice saudite din Iran

– La 6 ianuarie, Statul Islamic a ameninţat că va distruge închisorile din Arabia Saudită în care sunt deţinuţi jihadişti, după ce Riadul a executat 47 de persoane, inclusiv 43 de militanţi condamnaţi ai reţelei Al-Qaida.

– La 6 ianuarie, Qatarul şi-a rechemat ambasadorul de la Teheran în urma atacurilor contra reprezentanţelor diplomatice ale Arabiei Saudite în Republica Islamică Iran

– Tot la 6 ianuarie, Bahrein, Sudan şi Djibouti au suspendat relaţiile diplomatice cu Iranul, Kuweitul şi-a rechemat ambasadorul din Iran şi Iordania, la rândul ei, l-a convocat pe ambasadorul iranian la Amman

• 4 ianuarie – Departamentul american al Justiţiei a intentat o acţiune judiciară contra grupului auto german Volkswagen, cerând daune materiale pentru poluarea generată prin manipularea emisiilor la 600.000 de vehicule diesel

• 4 ianuarie – Şedinţa Parlamentului de la Chişinău, în cadrul căreia urma să fie supusă la vot echipa guvernamentală a premierului desemnat Ion Sturza, nu a mai avut loc din lipsă de cvorum. La şedinţă s-au prezentat doar 47 de parlamentari din cei 101 de membri ai legislativului. Preşedintele parlamentului, Andrian Candu, a anunţat că, în aceste condiţii, şeful statului urmează să consulte din nou fracţiunile parlamentare şi să nominalizeze un nou candidat pentru funcţia de premier

• 4 ianuarie – Diplomatul italian Filippo Grandi a preluat oficial luni conducerea Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), funcţie în care va trebui să gestioneze eforturile Naţiunilor Unite de a veni în ajutorul unei părţi din cele 60 de milioane de persoane nevoite să fugă din calea războaielor şi a persecuţiilor în lume, o cifră record în istorie,

• 6 ianuarie – Coreea de Nord a anunţat realizarea unui test cu o bombă cu hidrogen „miniaturizată”, marcând un avans important în programul ei nuclear, dar stârnind protestele întregii lumi

– Şefa diplomaţiei europene Federica Mogherini a condamnat testul cu bombă cu hidrogen efectuat de Coreea de Nord, apreciind că este „o încălcare gravă” a obligaţiilor acestei ţări în domeniul nuclear şi l-a calificat drept o „ameninţare la adresa păcii şi securităţii” în Asia de Nord-Est

– Testul Coreii de Nord cu o bombă cu hidrogen „subminează securitatea regională şi internaţională”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. „Condamn dezvoltarea continuă de arme nucleare şi de programe de rachete balistice de către Coreea de Nord, precum şi retorica ameninţătoare şi de incitare”, a precizat într-un comunicat secretarul general al NATO

– Acţiunile Coreii de Nord, care a anunţat primul său test reuşit cu bombă cu hidrogen, ar putea duce la escaladarea tensiunilor în Peninsula Coreea, a avertizat Ministerul de Externe rus într-un comunicat, estimând că este vorba de o „încălcare flagrantă” a dreptului internaţional şi rezoluţiilor ONU. „În cazul în care se confirmă acest test, atunci este vorba despre un nou pas al Phenianului pe calea dezvoltării armelor nucleare, ceea ce constituie o încălcare flagrantă a dreptului internaţional şi a rezoluţiilor Consiliului de Securitate al ONU”, afirmă MAE rus în acelaşi comunicat

– Germania a anunţat că îl va convoca pe ambasadorul nord-coreean la Berlin după ce Phenianul a anunţat că a testat cu succes o bombă cu hidrogen

– China, principalul aliat al Coreii de Nord, a protestat ”în mod ferm” faţă de efectuarea de către Phenian a unui nou test nuclear, subliniind că el a fost întreprins ”în pofida opoziţiei comunităţii internaţionale”. Beijingul i-a cerut ”insistent” Coreii de Nord ”să-şi respecte angajamentul privind denuclearizarea şi să se abţină de la orice acţiune care ar agrava situaţia”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului chinez de externe, Hua Chunying, într-o conferinţă de presă.

– SUA au criticat „provocările” Coreii de Nord, declarându-se totuşi incapabile să confirme dacă această ţară a efectuat într-adevăr un test al bombei cu hidrogen, aşa cum pretinde. „Nu putem să confirmăm aceste afirmaţii pentru moment”, dar „condamnăm orice violare a rezoluţiilor Consiliului de Securitate al ONU şi invităm din nou Coreea de Nord să-şi respecte obligaţiile şi angajamentele internaţionale”, a declarat purtătorul de cuvânt al Consiliului Securităţii Naţionale de la Casa Albă, Ned Price, într-un comunicat

• 7 ianuarie – Preşedintele socialist al Franţei, Francois Hollande, a cerut – exact la un an după atentatul sângeros comis la redacţia săptămânalului satiric Charlie Hebdo – o cooperare mai bună între serviciile de securitate ale ţării în lupta împotriva terorismului, confirmând consolidarea legislaţiei în domeniul securităţii

• 8 ianuarie – Baronul drogurilor Joaquin „El Chapo” Guzman a fost arestat la şase luni după evadarea sa spectaculoasă printr-un tunel dintr-o închisoare de maximă securitate din Altiplano, la 90 de kilometri vest de capitala Ciudad de Mexico

• 11 ianuarie – Jucătorul argentinian Lionel Messi a primit Balonul de Aur pentru cel mai bun fotbalist al anului 2015, acordat de FIFA şi revista France Football, în cadrul unei gale, la Palatul Congreselor din Zurich (Elveţia). Pentru atacantul echipei FC Barcelona este al cincilea trofeu Balonul de Aur din carieră, un record, după ce şi-a mai adjudecat acest titlu în 2009, 2010, 2011 şi 2012. Messi (28 ani), care şi-a trecut în palmares anul trecut campionatul, Cupa Spaniei, Liga Campionilor, Supercupa Europei şi Cupa Mondială a cluburilor cu FC Barcelona, a câştigat disputa pentru Balonul de Aur cu portughezul Cristiano Ronaldo (Real Madrid) şi cu brazilianul Neymar, coechipierul său de la Barcelona

• 11 ianuarie – Separatistul Carles Puigdemont a fost învestit şef al executivului Cataloniei, cu mandatul de a conduce regiunea spre secesiune faţă de Spania, până în 2017 cel târziu

• 11 ianuarie – Asociaţia presei străine de la Hollywood a desemnat laureaţii premiilor Globurile de Aur 2016, cele mai râvnite premii ale cinematografiei mondiale după Oscaruri, în cadrul unei ceremonii desfăşurate cu fast la Los Angeles. Marele câştigător al serii poate fi considerat filmul „The Revenant”, premiat la trei categorii – pentru cel mai bun film, regie (Alejandro Gonzales Inarritu) şi actor în rol principal (Leonardo DiCaprio). De asemenea, producţia „The Martian” a primit două Globuri de Aur la categoriile cea mai bună comedie sau musical şi respectiv cel mai bun actor într-o comedie (Matt Damon)

• 12 ianuarie – O explozie produsă la Istanbul s-a soldat cu cel puţin 10 morţi şi 15 răniţi şi a fost comisă de un atacator sinucigaş sirian, iar printre victime se află atât cetăţeni turci, cât şi străini, a declarat preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan. „Condamn incidentul terorist de la Istanbul, despre care estimăm că este un atac cu bombă comis de un atacator sinucigaş de origine siriană. Din păcate sunt 10 morţi, printre care străini şi cetăţeni turci. Există, de asemenea, şi 15 răniţi”, a spus Erdogan, într-o întâlnire cu ambasadorii turci desfăşurată la Ankara. Atacul a avut loc în piaţa Sultanahmet, situată pe partea europeană a metropolei turce, la ora locală 10:18 şi a fost auzită până în piaţa Taksim, situată la câţiva kilometri depărtare

– Nouă din cele zece persoane ucise în atentatul sinucigaş de la Istanbul sunt cetăţeni germani, a anunţat o sursă de la cabinetul premierului turc Ahmet Davutoglu

• 12 ianuarie – Preşedintele Statelor Unite ale Americii, Barack Obama, a încercat să proiecteze o viziune optimistă a viitorului SUA cu ocazia ultimului său discurs privind Starea Uniunii. „Cred în schimbare deoarece cred în voi”, a spus el, aducând în actualitate o temă din campania sa electorală din 2008. „De aceea mă aflu acum aici la fel de încrezător precum am fost întotdeauna că starea uniunii noastre este puternică”, a declarat liderul de la Casa Albă.

În replică, aspiranţii republicani la obţinerea candidaturii în cursa pentru Casa Albă din acest an, în frunte cu miliardarul Donald Trump, au criticat ultimul discurs despre Starea Uniunii al preşedintelui democrat Barack Obama. „Discursul despre Starea Uniunii este de-a dreptul plictisitor, lent, letargic, greu de urmărit !”, a scris Trump pe contul său oficial de Twitter.

• 12 ianuarie – Papa Francisc şi-a lansat cartea de interviuri acordate ziaristului italian Andrea Tornielli, intitulată „Numele lui Dumnezeu este Milostivire. Un dialog cu Andrea Tornielli”, un volum tradus în 16 limbi, care a fost pus în vânzare în 86 de ţări şi este un gen de document-manifest al Anului Sfânt al Milostivirii, jubileul inaugurat de suveranul pontif la 8 decembrie 2015 şi care se va încheia la 20 noiembrie 2016

• 13 ianuarie – Aproape 24 de milioane de copii care trăiesc în zone de conflict – respectiv un copil din patru – nu merg la şcoală, inclusiv jumătate dintre copiii din Sudanul de Sud, a indicat UNICEF. Potrivit agenţiei ONU, aproape un sfert din cei 109 milioane de copii cu vârste între 6 şi 15 ani care trăiesc în 22 de ţări răvăşite de conflicte nu sunt cuprinşi într-un sistem de educaţie, ceea ce îi va priva de oportunităţi economice în viitor

• 13 ianuarie – Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a anunţat că a respins candidatura lui Vlad Plahotniuc pentru funcţia de premier, candidatură ce a fost înaintată de Partidul Democrat (PDM), şi a cerut majorităţii parlamentare să propună un nou candidat

– La 14 ianuarie, președintele Timofti a desemnat un al candidat, pe șeful administrației prezidențiale Ion Păduraru, care însă cu scurt timp în urmă a anunțat că-și retrage candidatura la funcția de premier ceea ce face ca și decretul prezidenţial prin care fusese desemnat să fie „abrogate”

– La 15 ianuarie, Președintele Nicolae Timofti l-a însărcinat pe Pavel Filip, ministru al Tehnologiei Informației și Comunicațiilor cu formarea viitorului guvern. Decizia a fost salutată de liderii Partidului Democrat, Marian Lupu, și al  Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, care au promis că un nou guvern va fi învestit în viitorul apropiat. Candidatura democratului Pavel Filip este susținută de noua majoritate parlamentară formată în jurul Partidului Democrat de 55 de deputați. În acest timp, Partidul Popular European, creat de fostul premier Iurie Leancă , care are trei deputați, a anunțat că „intră în opoziție” și cere alegeri anticipate.

– La 20 ianuarie, Guvernul lui Pavel Filip a primit votul de învestitură al Parlamentului de la Chișinău, 57 de parlamentari au votat pentru învestirea Executivului. În acest context, au loc ample manifestaţii de protest în faţa Parlamentului, care au culminat cu ocuparea Legisaltivului de la Chişinău de către manifestanţi şi evacuarea forţată parlamentarilor de către forţele de ordine. Protestatarii din centrul Chișinăului vor alegeri anticipate si anularea hotararii Parlamentului prin care a fost investit Guvernul, in frunte cu democratul Pavel Filip. La miezul nopţii de 20 ianuarie, Executivul lui Pavel Filip a depus jurământul în faţa preşedintelui Timofti, în cadrul unei ceremonii secrete

– În zilele următoare au avut loc ample manifestaţii de protest, prin care s-a cerut demisia noului executiv şi organizarea de alegeri anticipate. Manifestaţiile au fost organizate de simpatizanţii formaţiunii „Partidul Nostru”, condus de Renato Usatîi şi cei ai Partidului Socialiştilor, al lui Igor Dodon, iar grupul de protestatari condus de liderii Platformei Civice „Demnitate şi Adevăr” s-au alăturat manifestanţilor.

• 17 ianuarie – Decizie istorică legată de Iran: ridicarea sancţiunilor internaţionale impuse Iranului de Occident, cu consecinţe în domeniul energetic mondial şi în ceea ce priveşte comerţul exterior al acestei ţări. Printre cele mai importante efecte ale acestei măsuri se numără faptul că firmele din această ţară vor primi din nou acces la conturile din străinătate, unde au aproximativ 100 de miliarde de dolari. Totodată, Iranul va putea să-şi vândă petrolul pe piaţa internaţională

• 17 ianuarie – Austria a suspendat acordul Schengen, astfel că toate persoanele care vor să intre în acea ţară trebuie să prezinte la graniţă un act de identitate. Cancelarul de la Viena a explicat că dacă Uniunea Europeană (UE) nu îşi poate securiza graniţele externe, atunci statele membre trebuie să îşi consolideze singure securitatea la frontiere. Decizia a fost provocată de valul de refugiaţi cu care se confruntă Austria de anul trecut. Tot săptămâna aceasta, Norvegia, Suedia şi Danemarca au suspendat Schengen şi au reinstituit controalele la graniţe

• 18 ianuarie – Scandal declanșat de către BBC privind dezvăluirile privind corupția din tenisul profesionist, mai mulţi jucători din circuitul ATP fiind implicaţi în mafia pariurilor.

Mai mulţi jucători în frunte cu liderul clasamentului mondial Novak Djokovici au recunoscut că s-a încercat prin interpuşi cumpărarea lor cu diverse sume de bani.

– La 21 ianuarie, scandalul a cunoscut un nou episod, după ce cotidianul The Times a dezvăluit că pariorii i-au abordat pe unii dintre jucătorii britanici, cu ocazia turneelor precedente celui de la Wimbledon, pentru a obține informații confidențiale despre protagoniștii circuitului ATP. Potrivit ziarului englez, pariorii doreau să afle forma reală a jucătorilor și dacă aceștia nu au suferit mici accidentări, despre care marele public nu era la curent, pentru a putea astfel face pariuri cât mai sigure și să câștige, astfel, cât mai mulți bani

• 21 ianuarie – Preşedintele rus Vladimir Putin a „aprobat probabil” uciderea opozantului rus Aleksandr Litvinenko la Londra în 2006 de către doi agenţi ruşi, a apreciat un judecător britanic în concluziile anchetei publice asupra morţii fostului ofiţer FSB (ex-KGB) prin otrăvire cu poloniu radioactiv. „Operaţiunea FSB (fostul KGB) a fost probabil aprobată de Patruşev (Nikolai, ex-şeful FSB) şi de asemenea de preşedintele Putin”, a declarat magistratul Robert Owen în concluziile sale

• 22 ianuarie – Rusia îşi va consolida capacităţile militare în 2016 prin crearea a patru noi divizii pe flancurile de vest şi centrale, ca reacţie la creşterea numărului de manevre NATO, a anunţat comandantul forţelor terestre ruse, general-colonelul Oleg Saliukov

• 24 ianuarie – Politicianul de centru-dreapta Marcelo Rebelo de Sousa a câştigat din primul tur alegerile prezidenţiale din Portugalia, obţinând 52% din voturi

• 28 ianuarie – Organizaţia Mondială a Sănătăţii a înfiinţat o echipă de urgenţă după răspândirea explozivă a cazurilor de contaminare cu virusul Zika, propagat prin înţepătura ţânţarilor-tigru şi, conform unor informaţii încă neconfirmate 100%, şi pe cale sexuală. Brazilia este momentan cea mai afectată de Zika: în această ţară au fost semnalate mii de cazuri de nou-născuţi cu microcefalie, mamele acestora fiind infectate cu Zika. Microcefalia compromite în proporţie de până la 85% şansele de dezvoltare normală psiho-somatică a copilului iar speranţa de viaţă a celor afectaţi este în general redusă

• 1 februarie – Guvernul Republicii Federale Germania va acorda susţinere executivului de la Chişinău în procesul de implementare a Agendei de asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană, a dat asigurări cancelarul german, Angela Merkel, într-un mesaj trimis premierului moldovean Pavel Filip, cu prilejul recentei sale învestiri în funcţie

• 1 ianuarie – Renault a inaugurat prima sa uzina in China, producătorul auto francez intrând tardiv pe cea mai mare piaţă auto din lume care cunoaşte o mare revigorare în ultimii ani

• 2 februarie – Pentagonul prevede creşterea de patru ori, până la 3,4 miliarde de dolari, a bugetului său de cheltuieli pentru Europa în faţa „agresiunii ruse” în 2017, a anunţat ministrul american al apărării, Ashton Carter. În cadrul unei intervenţii la „Economic Club of Washington”, Carter a menţionat că Pentagonul va încerca să obţină pentru anul viitor un buget de 582,7 miliarde de dolari, care să acopere priorităţile politicii SUA în domeniul apărării în noul context strategic de securitate marcat de acţiunile Rusiei şi ascensiunea grupării Statul Islamic.

• 2 februarie – Senatorul ultraconservator de Texas Ted Cruz a câștigat alegerile primare republicane în statul american Iowa, potrivit presei americane. Cruz a luat 28% din voturi, în timp ce afaceristul controversat Donald Trump a ieșit pe locul doi cu 24%

• 5 februarie – Julian Assange le-a cerut Suediei şi Marii Britanii să aplice decizia unei comisii a ONU care a calificat drept arbitrară detenţia sa şi a cerut eliberarea fondatorului Wikileaks. În timpul unei videoconferinţe susţinute la Londra, Assange a declarat că „le revine acum Suediei şi Marii Britanii să aplice verdictul” comisiei, verdict care în opinia sa este „o decizie majoră”. Fondatorul Wikileaks este refugiat, din iunie 2012, la ambasada Ecuadorului din Londra, pentru a nu fi extrădat spre Suedia, unde este acuzat de viol

• 7 februarie – Coreea de Nord a anunţat lansarea unui test cu o rachetă balistică, cu rază lungă de acţiune, stârnind protestele întregii lumi

• 8 februarie – Polonia poate conta pe solidaritatea Ungariei în combaterea „standardelor duble” practicate împotriva ei, a declarat la Budapesta premierul ungar Viktor Orban, la o conferinţă de presă comună cu şefa guvernului de la Varşovia, Beata Szydlo, el făcând referire la protestele unor oficiali europeni faţă de recentele măsuri luate de noul guvern conservator polonez. La rândul ei, şefa executivului de la Varşovia a declarat că Polonia va susţine mereu Ungaria în chestiunile politice şi economice şi că este „recunoscătoare” pentru solidaritatea manifestată de Ungaria. De asemenea, cei doi premieri au susţinut consolidarea Grupului de la Vişegrad, din care fac parte Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia.

• 8 februarie – Peste 500 de membri ai Partidului Comuniştilor din Republica Moldova au anunţat că părăsesc formaţiunea şi se alătură socialiştilor conduşi de Igor Dodon, care în opinia lor reprezintă singura forţă influentă de stânga ce ”poate salva Moldova de unionişti” şi poate scăpa statul de corupţie

• 9 februarie – Opt oameni au murit şi circa 90 au fost răniţi, în urma coliziunii între două trenuri de navetişti lângă oraşul Bad Aibling (landul Bavaria), din sudul Germaniei. Unul dintre mecanicii de locomotivă se numără printre victime. Celălalt este dat dispărut, dar se crede că nici acesta nu a supravieţuit accidentului. Dintre cei 90 de răniţi, printre care se află şi o româncă, 40 se află în stare gravă, iar 15 în stare critică.

• 12 februarie – Întrevedere istorică între Papa Francisc, aflat în drum spre Mexic, şi Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse, Kirill, sosit cu o zi înainte în Cuba, prima între un şef al Bisericii Romano-Catolice şi patriarhul celei mai mari biserici ortodoxe din lume (130 de milioane din totalul celor 250 de milioane de creştini ortodocşi) de la schisma dintre Roma şi Constantinopol din 1054. Papa Francisc şi Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse au deplâns, într-o istorică declaraţie comună semnată la Havana, „pierderea unităţii” dintre creştini şi s-au pronunţat pentru „restabilirea” acesteia. „Conştienţi că rămân numeroase obstacole de depăşit, ne exprimăm speranţa ca întâlnirea noastră să contribuie la restabilirea acestei unităţi dorite de Dumnezeu”, au afirmat cei doi lideri ai Bisericii Romano-Catolice şi, respectiv, al principalei Biserici Ortodoxe, în acest document semnat la finalul acestei prime întâlniri după Schisma din 1054. În acelaşi timp, ei au lansat un apel „comunităţii internaţionale la acţiuni urgente care să împiedice continuarea izgonirii creştinilor din Orientul Mijlociu (…) În Siria şi Irak, violenţa a dus la pierderea a mii de vieţi, lăsând milioane de oameni fără adăpost şi fără resurse”

• 15 februarie – Uniunea Europeană, învăţând din lecţiile epidemiei de Ebola, a lansat un corp medical care să reacţioneze mai rapid la situaţiile de urgenţă, atât în interiorul, cât şi în afara blocului comunitar. „Corpul Medical European (CME) vizează să ofere UE mijloacele de a reacţiona deopotrivă mai rapid şi mai eficient la crizele sanitare care apar”, a explicat comisarul pentru ajutor umanitar, Christos Stylianides

• 15 februarie – Uniunea Europeană a decis să ridice sancţiunile impuse în urmă cu câţiva ani contra a 170 de personalităţi şi trei companii din Belarus, printre care preşedintele Aleksandr Lukaşenko, dar şi să menţină embargoul asupra comerţului cu arme. Decizia, adoptată cu unanimitate, a fost luată de miniştrii de externe ai statelor membre UE, reuniţi la Bruxelles în cadrul Consiliului Afaceri Externe

• 15 februarie – Bosnia a înaintat cererea oficială pentru aderarea la Uniunea Europeană, a declarat şefa diplomaţiei europene Federica Mogherini, deşi Bruxellesul a transmis semnale că această ţară nu a îndeplinit toate condiţiile pentru acest lucru. Federica Mogherini a spus că cele 28 de state membre ale Uniunii Europene vor analiza acum solicitarea, subliniind că este o veste bună pentru blocul comunitar şi pentru Bosnia, fostă republică iugoslavă unde războiul din anii ’90 s-a soldat cu 100.000 de morţi

• 15 februarie – Muntenegrul a marcat o etapă importantă pe calea obţinerii statutului de membru al NATO, prin începerea negocierilor de aderare, la Bruxelles. Discuţiile se referă la chestiuni politice, juridice şi militare şi vor oferi ambelor părţi ocazia de a clarifica mai multe subiecte de interes. Din partea NATO, negocierile sunt conduse de asistentul pentru afaceri politice şi politica de securitate al secretarului general al Alianţei, Thrasyvoulos Terry Stamatopoulos

• 15 februarie – Gala premiilor Grammy, ediţia a 58-a, cel mai important şi strălucitor eveniment al industriei muzicale americane, s-a desfăşurat la Los Angeles, aducând pe scenă, ca de obicei, prestaţii greu de uitat şi câteva momente speciale. „1989”, al cântăreaţei pop-country Taylor Swift, a fost desemnat albumul anului, artistul Ed Sheeran a obţinut un Grammy la categoria „piesa anului” pentru hitul său ‘Thinking Out Loud’, o baladă care a cunoscut un succes fenomenal, iar cântăreaţa americană Meghan Trainor a primit premiul „revelaţia anului”. Rapperul Kendrick Lamar, nominalizat la 11 categorii, a plecat acasă cu cinci trofee de la această ediţie a premiilor Grammy (printre care şi cele pentru cel mai bun album rap, cea mai bună performanţă rap, cel mai bun cântec rap şi cel mai bun videoclip

• 16 februarie – Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a cerut demisia prim-ministrului Arseni Iaţeniuk şi pe cea a procurorului general, ambii criticaţi intens pentru întârzierea în aplicarea reformelor

• 16 februarie – Fostul preşedintele francez Nicolas Sarkozy a fost audiat de judecătorii de instrucţie în ancheta privind finanţarea campaniei sale din 2012, o investigaţie care va continua cu inculparea sa. Ancheta a fost deschisă pentru uz de fals, abuz de încredere, escrocherie şi finanţare ilegală de campanie electorală

• 22 februarie – Comisia Europeană nu va face campanie şi nu va interveni în dezbaterea din Marea Britanie cu privire la menţinerea sau nu a ţării în Uniunea Europeană în perspectiva referendumului din 23 iunie, a declarat purtătorul de cuvânt Margaritis Schinas

• 25 februarie – Parlamentul European a adoptat o rezoluţie prin care cere Uniunii Europene impunerea unui embargou asupra vânzărilor de armament către Arabia Saudită, din cauza intervenţiei destabilizatoare a Riadului în Yemen

• 25 februarie – Forul legislativ de la Chişinău a votat, după lungi dezbateri şi unele modificări, o Declaraţie cu privire la stabilitatea şi modernizarea Republicii Moldova. Prin acest document, legislativul moldovean se angajează să promoveze reformele convenite cu partenerii de dezvoltare, să consolideze parcursul european al ţării, să creeze condiţii optime pentru investitorii străini, să aprobe un pachet legislativ privind reforma sistemului bancar. De asemenea, documentul votat de 68 de deputaţi, menţionează combaterea corupţiei şi reforma sistemului de integritate printre priorităţi

• 26 februarie – Italo-elveţianul Gianni Infantino este în noul preşedinte al Federaţiei Internaţionale de Fotbal (FIFA), devansându-l pe Şeicul Salman din Bahrain, în cadrul alegerilor organizate de Congresul FIFA

• 27 februarie – Secretarul de stat american John Kerry şi ministrul german de externe Frank-Walter Steinmeier au declarat că armistiţiul ce a intrat în vigoare în Siria şi care este în mare măsură respectat reprezintă un semnal încurajator

• 2 martie – Calea spre învestire pentru prezidenţialele ce vor avea loc în noiembrie în acest an în Statele Unite ale Americii (SUA) este acum larg deschisă: republicanul Donald Trump şi democrata Hillary Clinton i-au dominat în mare măsură pe rivalii lor la alegerile primare ce au avut loc la 1 martie, zi supranumită ”Super Tuesday”

• 2 martie – Parchetul rus a cerut 23 de ani de închisoare pentru pilotul militar ucrainean Nadia Savcenko, judecată pentru presupusa ucidere a doi jurnalişti în estul separatist al Ucrainei, a anunţat avocatul său Mark Feighin. Nadia Savcenko compare în prezent în faţa tribunalului din Doneţk, mic oraş rus situat la câţiva kilometri de frontiera cu Ucraina, pentru că ar fi transmis armatei ucrainene locul unde se aflau cei doi jurnalişti ruşi ucişi de un tir de mortier în estul Ucrainei, în vara lui 2014, potrivit acuzaţiei

• 4 martie – Preşedintele Republicii Moldova va fi ales prin votul direct al cetăţenilor, a stabilit Curtea Constituţională de la Chişinău, revenind la o interpretare a Constituţiei anterioară anului 2000

• 5 martie – Alegeri legislative în Slovacia. Rezultatele confirmă că partidul social-democrat al premierului Robert Fico se află pe primul loc, dar el pierde majoritatea absolută, iar avansul partidelor de opoziţie, inclusiv al extremei drepte, va conduce la un parlament foarte fragmentat şi la negocieri dificile pentru formarea unei coaliţii. Dealtfel, chiar Fico a recunoscut în faţa presei că se aşteaptă la negocieri grele, dar a promis că va face totul pentru a evita convocarea unor alegeri anticipate şi va începe imediat discuţiile pentru constituirea unei coaliţii.După numărarea a 99,9% din buletinele de vot, partidul său, Smer-SD, a obţinut 49 din cele 150 de mandate în parlament

• 7 martie – Comisia Europeană a aprobat proiectul noului gazoduct Trans Adriatic Gas Pipeline (TAP), de peste 3.500 de kilometri, ce ar urma să aducă gaz metan azer din Caspica, pe sub Marea Adriatică, în Europa, într-un terminal proiectat în sudul Italiei. Aceasta pare a fi replica europeană la noul proiect rusesc de gazoduct, anunţat de şeful Gazprom, Alexei Miller, săptămâna trecută. Contrucţia TAP, o versiune simplificată a proiectului eşuat Nabucco, este planificată să înceapă în luna mai, a afirmat preşedintele companiei energetice azere de stat Socar, Rovnag Abdullayev

• 7 martie – Rusoaica Maria Șarapova a fost prinsă dopată, în cadrul turneului de tenis de Mare Șlem de la Australian Open și riscă să fie suspendată de Federația Internațională de Tenis timp de doi ani. Maria Șarapova a recunoscut, în cadrul unei conferinţe de presă, că a fost prinsă dopată, în timpul participării la Australian Open, primul turneu de Mare Șlem al anului. Rusoaica în vârstă de 28 de ani, locul 7 WTA, riscă să fie suspendată pe o perioadă de 2 ani. Ea a afirmat că a primit un medicament care nu era pe lista substanțelor interzise până la începutul acestui an

• 9 martie – Ambasadorii statelor membre UE au convenit să prelungească sancţiunile impuse unui număr de 146 de persoane şi 37 de entităţi care, acuză UE, au beneficiat de pe urma anexării Crimeii de către Rusia sau au acţionat împotriva integrităţii teritoriale a Ucrainei. Sancţiunile impuse celor de pe această listă urmează să fie prelungite cu şase luni. Pe listă figurează, între alte nume, cel al vicepremierului rus Dmitri Rogozin, al consilierului prezidenţial rus Serghei Glaziev şi al lui Dmitri Kiseliov, considerat şeful propagandei la Kremlin

• 10 martie – Bursele europene au crescut semnificativ, după ce Banca Centrală Europeană a anunţat noi stimulente pentru creşterea economică. Pentru prima dată în istoria sa, BCE a redus dobânda de bază la nivelul zero şi totodată a majorat, peste aşteptări, achiziţiile lunare de obligaţiuni de la 60 până la 80 de miliarde de euro

• 11 martie – Coreea de Nord a reacţionat după ce forţele armate sud-coreene şi americane au început exerciţii militare comune la Pohang şi promite „să elibereze toată Coreea de Sud, inclusiv Seulul”, potrivit agenţiei de stat KCNA. Comandamentul militar nord-coreean ameninţă cu un atac „împotriva grupurilor inamice”, pentru a răspunde exerciţiilor militare efectuate în portul Pohang (Coreea de Sud) din sud-estul ţării, la peste 400 de kilometri de capitala nord-coreeană”. Câteva ore mai târziu, presa oficială nord-coreeană a anunţat că liderul Kim Jong-un îşi rezervă dreptul de a lansa „un atac nuclear preventiv”, drept „ultim avertisment către Washington”, potrivit ziarului nord-coreean Rodong Sinmun

• 13 martie – Zeci de persoane au murit în urma unei explozii puternice la Ankara. Alţi peste o sută de oameni au fost răniţi în urma atacului care, cel mai probabil, a fost unul cu maşină-capcană. Autorităţile au confirmat, până acum, 34 de morţi şi 125 de răniţi, dar martorii vorbesc de un bilanţ mult mai ridicat. Autorităţile turce suspectează că atentatul ar fi fost realizat de gruparea kurdă PKK sau de o altă grupare afiliată acesteia, potrivit constatărilor iniţiale

• 13 martie – Cel puţin 16 oameni, dintre care patru europeni, au fost ucişi şi zeci au fost răniţi într-un atac la un hotel din Coasta de Fildeş frecventat de turişti occidentali, a declarat o sursă din poliţie. Atacul a fost revendicat de gruparea teroristă Al-Qaida în Magrebul Islamic. În staţiunea Grand Bassam, persoane înarmate au deschis focul, a declarat preşedintele Alassane Ouattara. “Şase atacatori au venit pe plaja Bassam în această după-amiază. Din păcate, 14 civili şi doi membri ai forţelor speciale au fost ucişi”, a spus Ouattara, care a vizitat locul tragediei. Cei şase atacatori au fost, de asemenea, ucişi, a adăugat el

• 15 martie – Preşedintele rus Vladimir Putin l-a însărcinat pe ministrul său al Apărării, Serghei Şoigu, să înceapă, începând cu această zi, retragerea majorităţii forţelor ruseşti mobilizate în Siria, la mai mult de cinci luni după ce a ordonat lansarea operaţiunii militare prin care şi-a sprijinit aliatul, pe preşedintele Bashar al-Assad. Liderul de la Kremlin şi-a exprimat speranţa că retragerea majorităţii trupelor ruseşti din Siria va contribui la aplicarea armistiţiului din Siria, relatează agenţia de stat Tass. „Cu participarea armatei ruse, forţele armate siriene şi forţele patriotice siriene au putut obţine o schimbare fundamentală a cursului luptei împotriva terorismului internaţional. Sperăm că decizia luată luni va fi un semnal pentru toate părţile aflate în conflict“, a declarat Putin.

• 15 martie – Pentagonul a confirmat moartea lui Abu al-Shishani, unul dintre cei mai importanţi comandanţi militari ai reţelei teroriste Stat Islamic. Cunoscut şi sub porecla „Omar Cecenul”, al-Shishani a fost rănit grav într-un atac aerian al coaliţiei anti-SI condusă de SUA executat săptămâna trecută în Siria

• 15 martie – Maica Tereza, o călugăriţă care şi-a dedicat viaţa ajutorării oamenilor săraci şi laureată a Premiului Nobel pentru Pace, va fi sanctificată în cadrul unei ceremonii ce va avea loc pe 4 septembrie, a anunţat Papa Francisc

• 16 martie – Gruparea jihadistă Stat Islamic (SI) a pierdut, în perioada 1 ianuarie 2015-14 martie 2016, 22% din teritoriul pe care îl controla în Siria și Irak, a anunțat institutul IHS Jane’s, cu sediul la Londra

• 17 martie – Secretarul de stat american, John Kerry, a dat publicităţii concluzia oficială a SUA potrivit căreia organizaţia teroristă Statul Islamic se face vinovată de genocid

• 18 martie – Căutat în întreagă Europă de mai bine de patru luni, Salah Abdeslam, unul dintre principalii organizatori ai atentatelor de la Paris, a fost prins la Bruxelles. Mai exact, într-un imobil de locuinţe sociale din cartierul Molenbeek, de la periferia capitalei belgiene. Salah Abdeslam a fost capturat în viaţă de forţele speciale, la câteva ore după ce acestea încercuiseră imobilul unde se afla

• 19 martie – La nici o săptămână de la Atentatul de la Ankara, un nou incident de acest fel a avut loc, de această dată la Istanbul: un atentator sinucigaş a omorât patru persoane – trei israelieni şi un iranian şi a rănit alte 36 de persoane (12 fiind străini) din care 7 foarte grav, după ce s-a detonat pe artera pietonală și comercială Istiklal, din apropierea Pieței Taksim. Concluziile inițiale indică faptul că membri ai Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) sau ai unei grupări afiliate au comis atentatul de la Istanbul

• 19 martie – Un avion Boeing care venea de la Dubai s-a prăbușit pe aeroportul din Rostov-pe-Don, în sudul Rusiei, în condițiile de vizibilitate scăzută, provocând moartea a 62 de persoane

• 20 martie – Președintele Statelor Unite, Barack Obama a ajuns alături de soția sa, Michelle, în Cuba pentru o vizită istorică, prima a unui președinte american în excercițiu după 88 de ani

• 24 martie – Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie a dat verdictul în cazul lui Radovan Karadjici, fostul lider politic al sârbilor bosniaci în timpul războiului din Bosnia (1992-1995), pe numele căruia au fost formulate 11 capete de acuzare. Fostul lider politic al sârbilor bosniaci a fost condamnat la 40 de ani de închisoare pentru genocid la Srebreniţa, crime de război şi crime împotriva umanităţii

• 29 martie – Alianţa Nord-Atlantică trebuie să transforme patrulele aeriene din zona Mării Baltice într-o forţă care să poată apăra ţările baltice în caz de război, afirmă generalul american Philip Breedlove, comandantul în exerciţiu al forţelor NATO din Europa

• 29 martie – Un avion cu 81 de pasageri, care efectua o cursă între Alexandria şi Cairo, a fost deturnat şi forţat să aterizeze pe aeroportul Larnaca din Cipru. Ministerul Aviației Civile din Egipt a precizat că zborul 181 al companiei EgyptAir a fost deturnat de un pasager care pretindea că avea asupra lui o centură cu explozibili. Majoritatea pasagerilor au fost eliberaţi la scurt timp după aterizarea pe aeroportul din Larnaca. Negocierile cu atacatorul au durat însă mai multe ore, timp în care patru pasageri şi membrii echipajului au fost obligaţi să rămână la bordul aeronavei. Atacatorul este un profesor universitar din Alexandria, care a deturnat avionul pentru a-i înmâna o scrisoare fostei sale soţiiâ

• 30 martie – Statele Unite vor desfăşura permanent o brigadă de blindate în Europa de Est, începând din februarie 2017, în cadrul eforturilor de disuasiune vizând Rusia, a anunţat Pentagonul. Personalul militar necesar va fi asigurat prin rotaţie. “Turele vor fi fără întrerupere, ceea ce va permite o prezenţă continuă a blindatelor şi o îmbunătăţire a antrenamentelor şi exerciţiilor cu aliaţii” din NATO, a precizat o purtătoare de cuvânt a Pentagonului, Laura Seal. Rusia nu va asista pasiv la întărirea prezenţei militare americane în Europa, iar răspunsul va fi unul simetric, a precizat reprezentantul permanent al Federaţiei Ruse la NATO

• 2 aprilie – Armenia şi Azerbaidjanul au reaprins conflictul armat din Nagorno-Karabah. La 3 aprilie administraţia din Azerbaidjan a decis încetarea unilaterală a focului în conflictul cu forţele armene. „Azerbaidjanul, în semn de bunăvoinţă, a decis unilateral încetarea ostilităţilor”, a transmis Ministerul Apărării de la Baku. Armenia a anunţat că a pierdut 18 combatanţi în luptele din Nagorno-Karabah. De partea cealaltă, 12 militari azeri au murit în confruntările cu separatiştii armeni. Luptele au continuat în cursul nopţii de 2-3 aprilie. Rusia, care alimentează cu armament ambele părţi, a reiterat apelul de încetare a focului.

• 3 aprilie – Panama Papers. Peste 11 milioane de documente ale unei firme de avocatură din Panama, Mossack Fonseca, dezvăluie felul în care lideri ai lumii s-au folosit de paradisuri fiscale pentru a-şi ascunde averile. Cele 11 milioane de documente acoperă 40 de ani de activitate desfăşurată de una dintre cele mai secretoase companii din lume, firma de avocatură Mossack Fonseca din Panama. Acestea arată cum avocaţii şi-au ajutat clienţii să spele bani şi să evite să plătească taxe

• 4 aprilie – Conflictul din estul Ucrainei, care durează de doi ani de zile, a aruncat 1,5 milioane de oameni în pragul foametei, iar aproape 300.000 dintre ei au nevoie imediată de ajutor pentru hrană, arată un raport al Programului Alimentar Mondial (PAM) al ONU

• 5 aprilie – Premierul islandez Sigmundur David Gunnlaugsson a anunțat că va demisiona în încercarea de a salva coaliția de guvernământ, după ce numele său a apărut în ancheta internațională referitoare la averile pe care înalți demnitari din diferite țări le dețin în paradisuri fiscale. Anunțul privind demisia prim-ministrului, primul înalt oficial care cade victimă a scandalului „Panama Papers”, a fost făcut de oficiali ai formațiunii acestuia, Partidul Progresului

• 5 aprilie – Grupul bancar francez Societe Generale, prezent și pe piața din România, deține 979 de societăți offshore înființate în paradisuri fiscale cu ajutorul cabinetului de avocatura panamez Mossack Fonseca, informează un articol publicat în cotidianul francez „Le Monde”. Pe baza analizei documentelor publicate în scandalul „Panama Papers”, Le Monde susține că Societe Generale ocupă poziția a patra în topul băncilor care au creat cele mai multe societăți offshore prin intermediul Mossack Fonseca, după grupul bancar britanic HSBC (2.300 societăți) și băncile elvețiene UBS (1.100 societăți) și Credit Suisse (1.105 societăți)

• 5 aprilie – Concluzii îngrijorătoare într-un raport despre piața drogurilor în Uniunea Europeană: cetățenii din statele UE cheltuie în fiecare an peste 24 de miliarde de euro pe stupefiante. Această piață enormă reprezintă „una din principalele amenințări” pentru securitatea Europei, conform raportului pe 2016 al Observatorului European al Drogurilor și Toxicomaniilor (OEDT) și al Europol

• 6 aprilie – Preşedinţia Rusiei a criticat dur declaraţii ale preşedintelui SUA, Barack Obama, care a promis suplimentarea capacităţilor militare NATO în Europa, Kremlinul acuzând Washingtonul că alimentează o atitudine agresivă a unor ţări europene împotriva Rusiei. „Continuăm investiţiile în capacităţi militare, în scopul contracarării agresiunilor şi pentru garantarea securităţii aliaţilor noştri, iar acest lucru include suplimentarea capabilităţilor în Europa pentru a le oferi asigurări aliaţilor noştri în contextul acţiunilor din ce în ce mai agresive ale Rusiei“, anunţase Barack Obama la 5 aprilie, după o şedinţă cu secretarul Apărării, Ashton Carter

• 6 aprilie – Cetățenii olandezi au respins în cadrul unui referendum, asocierea UE – Ucraina. Totuși, plebiscitul nu are caracter legal obligatoriu. 64% dintre cetățenii care au votat s-au declarat împotriva Acordului de asociere dintre Uniunea Europeană și Ucraina, însă doar doar 29% dintre olandezi au participat la referendum

• 6 aprilie – Președintele panamez Juan Carlos Varela a anunțat intenția guvernului său de a crea o comisie independentă care va analiza practicile financiare din țară în urma scurgerii de informații de la firma de avocatură panameză Mossack Fonseca, ceea ce a dezvăluit o evaziune fiscală la nivel mondial fără precedent. Potrivit Consorțiului Internațional al Jurnaliștilor de Investigații, ce reunește pentru această activitate 370 de jurnaliști din peste 70 de țări, cel puțin 214.000 de entități offshore sunt implicate în operațiuni financiare în peste 200 de țări și teritorii din întreaga lume

• 8 aprilie – Grupul chinez de transport maritim „Cosco Shipping” Co. a achiziţionat cel mai mare port al Greciei, Pireu, în schimbul sumei de 368,5 milioane de euro, ca parte a planului său de a construi un centru european de transport

• 9 aprilie – 102 persoane au murit şi peste 250 au fost rănite după ce un incendiu de proporţii a izbucnit în faimosul templu Puttingal Devi din Paravur, în statul Kerala (sudul Indiei), din cauza exploziei unor materiale pirotehnice. Premierul indian Narendra Modi a descris accidentul drept „un şoc dincolo de cuvinte”. În momentul incendiului, un număr estimat între 10.000 şi 15.000 de oameni – în majoritate femei şi copii – asistau la evenimentul religios şi la spectacolul pirotehnic

• 10 aprilie – Primul ministru al Ucrainei, Arseni Iațeniuk, și-a anunțat demisia după două luni de presiuni din partea partenerilor săi de coaliție de a renunța la conducerea executivului. „Am luat decizia de a demisiona. O voi prezenta marți, 12 aprilie, parlamentului”, a anunțat Iațeniuk în cadrul emisiunii „Zece minute cu primul ministru” reluată de mai multe posturi de televiziune din Ucraina

• 17 aprilie – Cel puţin 246 de persoane şi-au pierdut viaţa în urma unui cutremur cu o magnitudine de 7,8 care a avut loc pe coasta pacifică a Ecuadorului. Ulterior bilanţul ajunsese la 410 morţi şi peste 2500 de răniţi (19 aprilie)

• 18 aprilie – Statele Unite urmează să trimită 200 de militari suplimentari şi opt elicoptere de tip Apache care să susţină trupele irakiene în lupta împotriva grupării jihadiste Statul Islamic

• 18 aprilie – Preşedinţii rus şi american, Vladimir Putin şi Barack Obama, au avut o discuţie telefonică în cursul căreia au convenit asupra consolidării încetării focului în Siria, unde luptele s-au intensificat în ultimele zile, mai ales în jurul oraşului Alep

• 19 aprilie – Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a anunţat că s-a ajuns la un acord cu Kremlinul pentru eliberarea pilotului militar Nadia Savcenko, condamnată la 22 de ani de închisoare pentru uciderea a doi jurnalişti ai postului de televiziune VGTRK, într-un schimb de prizonieri care implică doi soldaţi ruşi aflaţi în custodia autorităţilor ucrainene.”Ieri am iniţiat discuţiile cu Vladimir Putin, iar pe baza pregătirilor preliminare pare că am ajuns la un acord cu privire la o metodă pentru a o elibera pe Nadia”, a precizat Poroşenko. Primele speculaţii cu privire la posibilitatea unui schimb de prizonieri a apărut luni, după ce doi soldaţi ruşi capturaţi de forţele ucrainene din Donbas au fost condamnaţi la ani grei în spatele gratiilor

• 19 aprilie – Cel puțin 28 de oameni au fost uciși și alți 329 răniți într-o explozie ce a avut loc în centrul capitalei Afganistanului, Kabul. Un atacator sinucigaș s-a detonat într-o mașină, iar mai mulți bărbați înarmați au tras focuri de armă în zonă. Un purtător de cuvânt al talibanilor a anunțat că organizația este autoarea atacului. Atentatul vine la o săptămână după ce talibanii au lansat „ofensiva de primăvară”, avertizând că vor avea loc atacuri la scară largă

• 20 aprilie – Consiliul NATO – Rusia s-a reunit, la Bruxelles, pentru prima oară după o pauză de doi ani, în încercarea de a detensiona situaţia în zona Mării Baltice şi în estul Ucrainei

• 21 aprilie – Adunarea Națională bulgară, parlamentul țării, a aprobat introducerea votului obligatoriu, primul dintre amendamentele propuse la codul electoral. Votul obligatoriu va fi introdus, cel mai probabil, la viitoarele alegeri prezidențiale, care vor avea loc în această toamnă

• 26 aprilie – Regele Spaniei, Felipe al VI-lea, a declarat că niciunul dintre partidele politice din ţară nu are suficientă susţinere pentru a forma un Guvern, ceea ce deschide calea spre repetarea alegerilor în luna iunie, la şase luni după ce alegătorii au pus capăt sistemului traditional din ţară cu două partide

• 26 aprilie – Statele Unite vor trimite lansatoare de rachete în Turcia, în apropierea frontierei cu zonele din Siria ocupate de organizaţia teroristă Stat Islamic, a anunţat, ministrul turc de Externe, Mevlut Cavusoglu. Ministrul a mai spus că sistemul de lansatoare de rachete de tip HIMARS urmează să fie instalat în luna mai, în sud-estul Turciei, zonă care a fost în repetate rânduri ţinta tirurilor de rachete dinspre Siria

• 27 aprilie – Germania intenţionează să-şi deschidă o bază aeriană în sudul Turciei ce va fi folosită pentru intensificarea atacurilor aeriene asupra grupării jihadiste Statul Islamic. Noua bază, ale cărei costuri se vor ridica la 65 de milioane de euro, va fi construită ca o extensie a actualei baze de la Incirlik, pe care o folosesc atât militarii germani, cât şi cei ai Statelor Unite pentru misiunile în Siria

• 28 aprilie – Racheta rusească Soyuz-2.1, care transporta doi sateliți științifici, Mihail Lomonosov și Aist-2D, și un microsatelit, SamSat-218D, a fost lansată cu success, de pe noul cosmodrom rus Vostochny, din Extremul Orient, după o primă tentativă eșuată, cu o zi în urmă

• 3 mai – Regele Felipe al VI-lea a semnat decretul de dizolvare a Parlamentului și convocarea de noi alegeri pentru data de 26 iunie, după legislatura cea mai scurtă din actuala etapă democratică spaniolă, care a început pe 13 ianuarie

• 3 mai – Uniunea Europeană şi SUA au ajuns la un acord referitor la cadrul serviciilor financiare, în timpul negocierilor privind Parteneriatului Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP)

• 4 mai – Comisia Europeană a luat decizia care permite – în anumite condiţii – libera circulaţie a cetăţenilor Turciei în spaţiul Schengen. De precizat că decizia Comisiei Europene privind scutirea de vize a cetăţenilor turci nu priveşte decât sejururi scurte, ce nu pot depăşi 90 de zile, având posibilitatea să revină în spaţiul UE doar după 180 de zile. Cetăţenii turci vor putea intra în ţări ale UE pentru afaceri, în scop turistic sau pentru probleme familiale. Ankara va trebui să îndeplinească mai multe criterii înainte ca această decizie să intre în vigoare

• 5 mai – Premierul Turciei, Ahmet Davtoglu, a anunţat că va demisiona din fruntea guvernului pe 22 mai, după ce a pierdut sprijinul partidului pe care îl conduce, Justiție și Dezvoltare, dar în special sprijinul președintelui Recep Tayyip Erdogan

• 5 mai – Un incendiu uriaș a izbucnit în Canada, care a forțat 88.000 de oameni să fugă din orașul petrolier Fort McMurray, Alberta din vestul țării şi a ars peste 1.600 de locuințe

• 6 mai – Sadiq Khan este noul primar al Londrei şi are o poveste foarte interesantă. Laburist, de 45 de ani, fiu al unor imigranți pakistanezi, a reuşit, în ciuda previziunilor iniţiale, să îl depăşească, cu 57 % în preferinţele electoratului pe conservatorul Zac Goldsmith (41 de ani), fiul miliardarului Jimmy Goldsmith

• 8 mai – Parlamentul de la Atena a adoptat un pachet de reforme fiscale şi ale sistemului de pensii, cu mai puţin de o zi înaintea întâlnirii de luni a miniştrilor de Finanţe din Zona Euro în care se va discuta soarta Greciei

• 14 mai – A 61-a ediție a Concursului Muzical Eurovision 2016 de la Stockholm a fost câștigată de cântăreața Jamala din Ucraina cu melodia 1944

• 19 mai – Avionul EgyptAir 804 care zbura pe ruta Paris – Cairo, cu 66 de oameni la bord, a dispărut de pe radare, şi s-a prăbușit, cel mai probabil în Marea Mediterană

• 25 mai – Femeia pilot ucraineană Nadia Savcenko, condamnată la 22 de ani de închisoare în Rusia pentru presupusă complicitate la moartea a doi jurnaliști ruși în estul Ucrainei în 2014, a fost eliberată și a sosit la Kiev. Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a semnat un decret pentru amnistierea Nadiei Savcenko

• 27 mai – Uniunea Europeană a decis prelungirea cu un an, până la 1 iunie 2017, a sancțiunilor impuse regimului sirian condus de Bashar al-Assad, inclusiv embargoul petrolier și înghețarea activelor din Europa ale băncii centrale a Siriei

• 30 mai – Pe fondul tensiunilor cu SUA, China a anunţat că armata chineză va trimite submarine nucleare armate în Oceanul Pacific, o premieră motivată de expansiunea sistemului american de apărare anti-rachetă. Beijingul declară că noile sisteme de arme americane au minat forţa de disuasiune existentă și China a rămas fără alternativă. Responsabilii armatei chineze au menţionat planurile dezvăluite în martie privind amplasarea în Coreea de Sud a sistemului anti-rachetă THAAD și dezvoltarea rachetelor hipersonice capabile să lovească China la mai puţin de o oră după lansarea unei rachete ca fiind enorme ameninţări la eficacitatea forţei sale terestre de disuasiune. Un recent raport al Pentagonului menţionează: „China va efectua probabil prima sa patrulă de disuasiune nucleară în cursul anului 2016“

• 1 iunie – Elveția a inaugurat cel mai lung și cel mai adânc tunel de cale ferată din întreaga lume, a cărui construcție a durat 17 ani, a costat 12,2 miliarde de franci elvețieni (12 miliarde de dolari) și reprezintă un simbol al Europei unite. Noul tunel Gotthard are o lungime de 57,1 km, trece pe sub munții Alpi și depășește tunelul Seikan, de 53,8 kilometri, care leagă insulele japoneze Honshu și Hokkaido. Tunelul va reduce timpul de călătorie, va atenua traficul pe autostrăzi și poluarea. Zilnic vor trece prin tunel 260 de trenuri de marfă și 65 de trenuri de pasageri. Alături de oficialii elvețieni, la ceremonia de inaugurare au participat liderii țărilor vecine: cancelarul Germaniei, Angela Merkel, președintele Franței, Francois Hollande, premierul Italiei, Matteo Renzi și cancelarul Austriei, Christian Kern

• 1 iunie – La 94 de ani de la descoperirea sa, mormântul faraonului Tutankhamon continuă să îşi dezvăluie secretele: un studiu realizat de cercetători italieni şi egipteni a scos la iveală faptul că un pumnal de fier îngropat alături de tânărul faraon are origini extraterestre. Provenienţa sa a fost stabilită prin spectrometru cu fluorescenţă de raze X, care a constatat că lama pumnalului conţinea o cantitate neobişnuit de mare de nichel, o caracteristică specifică meteoriţilor. Artefactele produse cu minereu de fier extras din minele obişnuite conţin în jur de 4% nichel, în timp ce la arma lui Tutankhamon proporţia este de 11%

• 2 iunie – Uniunea Europeană și SUA au semnat acordul privind protecția datelor personale schimbate în cadrul procedurilor judiciare, cetățenii europeni urmând să aibă astfel acces la justiția americană în caz de atingere adusă vieții private. Acordul, anunțat în septembrie 2015, a fost semnat de comisarul european pentru justiție, Vera Jourova, și de ministrul american al justiției, Loretta Lynch, în cursul unei reuniuni la Amsterdam, și mai trebuie aprobat de Parlamentul European. „Acest acord istoric va întări drepturile de protecție a datelor (…) schimbate peste Atlantic între forțele de ordine și va facilita cooperarea în lupta împotriva criminalității, inclusiv a terorismului”, a declarat comisarul Vera Jourova

• 2 iunie – Bundestagul a adoptat o rezoluţie controversată prin care crimele masive comise de Imperiul Otoman împotriva armenilor în anul 1915 sunt considerate acte de „genocid”. Turcia îşi recheamă ambasadorul din Germania, pentru consultări, după ce Bundestagul (camera inferioară a parlamentului federal de la Berlin) a adoptat cu o majoritate covârşitoare o rezoluţie prin care se recunoaşte genocidul împotriva armenilor comis de Imperiul Otoman în 1915, a anunţat premierul turc Binali Yildirim

• 5 iunie – Aproximativ 78% dintre alegătorii elveţieni au respins, în cadrul referendumului, initiaţiva privind introducerea unui venit de bază universal. Elveţienii au fost chemaţi pentru un referendum privind o propunere unică în lume de a oferi tuturor cetăţenilor, dar şi imigranţilor care au drept de rezidenţă în ţară de mai mult de cinci ani un venit de bază, necondiţionat, pentru a lupta împotriva sărăciei, inegalităţii şi pentru a oferi un trai “demn” tuturor

• 6 iunie – În Polonia au început cele mai mari exerciţii militare după 1989, cu participarea a mii de soldaţi NATO, într-un climat de tensiune între Occident şi Rusia şi în ajunul summit-ului Alianţei Nord-Atlantice de la începutul lunii iulie la Varşovia.„Scopul exerciţiului este să verifice capacitatea ţărilor Alianţei de apărare a flancului estic“, a declarat ministrul polonez al Apărării, Antoni Macierewicz, în cursul ceremoniei de lansare a manevrelor, la Varşovia. Exerciţiul are loc cu o lună înaintea summit-ului NATO (8-9 iulie, la Varşovia) care ar urma să înregistreze cea mai mare revizuire a strategiei Alianţei după Războiul rece

• 7 iunie – 11 persoane au fost ucise şi 36 rănite în atentatul cu bombă care a avut loc în cartierul istoric Vezneciler din Istanbul. „Şapte poliţişti şi patru civili şi-au pierdut viaţa într-un atac care a vizat forţele de ordine“, a precizat guvernatorul Vasip Sahin. Poliţia turcă a arestat patru suspecţi în cadrul anchetei lansate în urma atentatului

• 7 iunie – Coreea de Nord ar fi repornit uzina de retratare a plutoniului de la Yongbyon în vederea fabricării de arme nucleare, au precizat reprezentanţii Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA).Reactorul fusese oprit în 2007, însă Phenianul a anunţat anul trecut că este din nou operaţional. Regimul a efectuat la începutul anului al patrulea test al unei arme nucleare

• 

  7/8 iunie – Hillary Clinton a obţinut numărul necesar de delegaţi pentru învestitura Partidului Democrat – 2.383. Ea devine astfel prima femeie intrată în cursa finală pentru preşedinţia Statelor Unite. Hillary Clinton a devenit oficial candidata democraţilor în cursa pentru Casa Albă, obţinând victoria în New Jersey şi New Mexico. „Pentru prima data in istoria natiunii noastre, o femeie va primi nominalizarea unui partid major pentru a participa la alegerile prezidentiale din Statele Unite”, a declarat ea după victorie

• 8 iunie – Doi teroriști de origine palestiniană au deschis focul într-o zonă comercială a orașului israelian Tel Aviv. Cinci persoane au murit și alte zece sunt rănite, dintre care patru se află în stare critică. Autorii atacului au fost împușcați mortal de serviciile de securitate israeliene

• 8 iunie – Jucătoarea de tenis Maria Șarapova a fost suspendată pentru doi ani pentru dopaj, a anunțat Federația Internațională de Tenis (ITF). Fostă numărul unu mondial, Șarapova a fost depistată pozitiv la un test antodoping, la Openul Australiei din ianuarie. Jucătoarea din Rusia a fost depistată pozitiv la meldonium, un medicament care a fost introdus în ianuarie 2016 pe lista produselor prohibite. Ulterior Șarapova a admis ca a luat această substanță.

• 9 iunie – Preşedintele american Barack Obama şi-a anunţat sprijinul public pentru candidatura la alegerile prezidenţiale a lui Hillary Clinton, după ce Bernie Sanders, contracandidatul fostului secretar al Departamentului de Stat, a promis că se va retrage din cursa pentru nominalizarea democraţilor după ultima rundă a alegerilor primare. „Sunt cu ea. Sunt pregătit şi abia aştept să particip la evenimente de campanie alături de Hillary“, a declarat preşedintele SUA, în mesajul său de susţinere. La începutul acestei săptămâni, Hillary Clinton a reuşit să depăşească limita de delegaţi necesară pentru a primi automat investitura Partidului Democrat la Convenţie. „Nu cred că a exista vreodată cineva care să fie atât de calificat pentru funcţie“, a spus Obama

• 11/12 iunie – Un atac armat revendicat ulterior de Statul Islamic a avut loc la Orlando, Florida, într-un club de noapte pentru persoane gay. 49 de persoane au murit şi 53 au fost rănite în ceea ce reprezintă cel mai grav atac armat din istoria SUA. Poliţia federală americană anchetează cazul ca pe un act de terorism, a declarat preşedintele american Barack Obama, adăugând că se depun toate eforturile pentru a se stabili dacă atacatorul era afiliat unor grupări teroriste. Masacrul de la Orlando a reintrodus controlul asupra armelor de foc în campania pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie. Candidata democrată Hillary Clinton a îndemnat la extinderea verificării antecedentelor la vânzarea armelor de foc atât în târguri, cât şi online, şi la reintroducerea unei interdicţii asupra puştilor de asalt. Candidatul republican Donald Trump a declarat că este necesară consolidarea actualului sistem de verificare a antecedentelor, ci nu extinderea lor. Interzicerea puştilor de asalt nu funcţionează, a apreciat el

– Ulterior s-a anunţat că atacul a fost comis de un cetăţean american de origine afgană monitorizat de FBI sub suspiciuni de radicalizare religioasă.

• 16 iunie – Deputata pro-UE a Partidului Laburist britanic Jo Cox a murit după ce a fost împușcată și înjunghiată, în timp ce se pregătită să organizeze o întâlnire cu alegătorii din Birstall, West Yorkshire, Regatul Unit al Marii Britanii. Presupusul ucigaș era un simpatizant neonazist

• 16 iunie – Camera superioară a parlamentului de la Berna a votat pentru retragerea cererii Elveţiei de aderare la Uniunea Europeană. Decizia camerei superioare a legislativului elveţian validează votul similar dat în luna martie de camera inferioară. În urma acestei decizii Elveţia va comunica formal Uniunii Europene retragerea acestei candidaturi, care a fost înaintată Comunităţii Economice Europene (CEE) în anul 1992 şi oricum nu mai era validă, a declarat, ministrul elveţian de externe, Didier Burkhalter. Tot în anul 1992, elveţienii au respins prin referendum aderarea la Spaţiul Economic European, respectiv acordul încheiat între fosta CEE şi statele membre ale AELS (Asociaţia Europeană a Liberului Schimb) pentru crearea unei pieţe unice europene

• 23 iunie – Marea Britanie va ieși din UE, după ce 51,9% dintre cetățenii britanici au votat pentru ieșirea țării din Blocul Comunitar, în cadrul unui referendum. Prezența la vot a fost de 72%. Prim-ministrul David Cameron, care a promis acest referendum cu trei ani în urmă, a anunțat că va demisiona până în octombrie.

– la 26 iunie, Premierul Scoţiei, Nicola Sturgeon, a declarat, într-un interviu, că Parlamentul scoţian ar putea bloca, prin veto, ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană

• 26 iunie – Niciun partid nu a reuşit să-şi asigure majoritatea în Parlamentul Spaniei, după al doilea rând de alegeri parlamentare care au loc în 6 luni. Partidul Popular, de centru dreapta, a fost primul în preferinţele spaniolilor, cu 33 la sută din voturi. Pe locul doi s-a clasat Partidul Socialist, cu 22,6 la sută, iar pe trei a fost formaţiunea anti-sistem de stânga, Podemos, cu 21,1 procente. Cum niciun partid nu are majoritate singur, urmează discuţii pentru formarea unei coaliţii

• 26 iunie – Premierul Scoţiei, Nicola Sturgeon, a declarat, într-un interviu, că Parlamentul scoţian ar putea bloca, prin veto, ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Manifestul Partidului Naţional Scoţian pentru alegerile din luna mai prevedea că Parlamentul scoţian ar trebui să aibă dreptul să organizeze un nou vot privind independenţa, dacă există schimbări “semnificative şi materiale” la circumstanţele din 2014, când a avut loc referendumul precedent. Anterior, Sturgeon a declarat că Marea Britanie în care Scoţia a decis să rămână în urmă cu aproximativ doi ani a dispărut odată cu votul pentru Brexit, subliniind că un nou referendum pentru independenţa teritoriuluiste “foarte probabil”

• 27 iunie – Președintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a trimis o scrisoare omologului său rus Vladimir Putin în care exprimă scuze pentru doborârea, în luna noiembrie, a unui avion militar rus în apropierea graniței turco-siriene

• 28 iunie – Premierul turc Binali Yldirim a anunţat semnarea acordului de reconciliere convenit între Turcia şi Israel, care permite reluarea relaţiilor diplomatice bilaterale, îngheţate din 2010. Israelul şi Turcia au oficializat la 27 iunie normalizarea relaţiilor bilaterale, după şase ani de îngheţ diplomatic şi declaraţii ostile cauzate de raidul sângeros al unui comando israelian asupra unei nave turceşti încărcate cu ajutoare, care încerca spargerea blocadei impuse Fâşiei Gaza, asalt soldat cu uciderea a 10 cetăţeni turci

• 28 iunie – 45 de oameni au murit şi aproape 240 au fost răniţi într-un atac terorist comis la intrarea în Aeroportul internaţional din Istanbul. Oficialii din Turcia susţin că fost vorba de trei kamikaze. În jurul orei locale 22.00, au avut loc două explozii la terminalul de zboruri internaţionale al aeroportului Atatürk , care au urmat unei serii de împuşcături de kalashnikov. Toți cei trei atacatori de pe aeroportul Atatürk sunt cetățeni străini, ce provin din Uzbekistan, Kârgâzstan și din regiunea Daghestan situată în sudul Federației Ruse. Atentatul de pe aeroportul Atatürk, al patrulea și cel mai sângeros comis în Turcia de la începutul anului, nu a fost încă revendicat, însă oficialii turci acuză gruparea jihadistă Stat Islamic (SI)

• 2 iulie – Cel puțin 83 de persoane au murit, iar alte 200 au fost rănite în urma a două atentate cu bombă, în capitala Irakului, Bagdad

• 4 iulie – Nigel Farage, unul dintre arhitecţii Brexitului şi liderul Ukip, şi-a dat demisia din fruntea partidului pe care îl conducea, la numai două săptămâni după ce britanicii au votat să iasă din Uniunea Europeană. În discursul din Londra, Farage, a spus că nu a vrut niciodată o carieră de politician, şi că se retrage. ”Acum simt că mi-am făcut datoria şi nu pot face mai multe”, a spus el. ”Nu îmi voi schimba decizia, vă asigur”, a adăugat el

• 5 iulie – Banca Centrală Europeană (BCE) a dezvăluit publicului noua bancnotă de 50 de euro din seria „Europa“, care va fi introdusă în circulaţie în data de 4 aprilie 2017. Aceasta va fi cea de-a patra bancnotă din seria „Europa“, după cea de 5 euro (care a intrat în circulaţie în luna mai 2013), urmată la sfârşitul lunii septembrie 2015 de noua bancnotă de 10 euro, iar în luna noiembrie 2015 de noua bancnotă de 20 de euro

• 6 iulie – Justiția americană nu o va pune sub acuzare pe candidata democrată la Casa Albă, Hillary Clinton, pentru că a utilizat servere și o adresă de e-mail private în perioada în care s-a aflat la conducerea Departamentului de Stat, a anunțat ministrul Loretta Lynch

• 6 iulie – Tribunalul din Barcelona i-a condamnat pe Lionel Messi şi pe tatăl acestuia la 21 de luni de închisoare cu suspendare pentru fraudă fiscală în valoare de 4,1 milioane de euro

• 7 iulie – Conservatorii au votat, în a doua rundă, pentru selectarea liderului formaţiunii politice şi a succesorului prim-ministrului demisionar, iar viitorul lider al executivului britanic va fi o femeie conservatoare. Ministrul de Interne Theresa May şi ministrul Energiei, Andrea Leadsom, s-au calificat pentru ultima rundă de alegeri. Theresa May a ieşit victorioasă în cea de-a doua rundă de alegeri, după ce a reuşit să obţină susţinerea a 199 de conservatori. Între timp, Leadsom a reuşit să se califice în ultima rundă de alegeri pentru selectarea viitorului premier, după ce a obţinut 84 de voturi.

• 10 iulie – Portugalia este noua campioană europeană la fotbal, după victoria din finală împotriva ţării-gazdă – Franţa, scor 1-0

• 13 iulie – Theresa May, noul premier al Marii Britanii, a rostit primul său discurs în calitate de şefă a Guvernului, la o zi după numire, în cursul căruia a promis că va construi o ţară mai bună pentru toţi cetăţenii săi, nu doar pentru cei privilegiaţi. Theresa May are în faţă o sarcină monumentală după referendumul pentru ieşirea Marii Britanii din UE

– La 12 iulie, Boris Johnson, fostul primar al Londrei și unul dintre liderii campaniei de ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană, a fost numit ministru de Externe în noul guvern condus de Theresa May. Din acest rol, Johnson va avea o poziție cheie în negocierile cu Uniunea Europeană privind ieșirea Marii Britanii din spațiul comunitar

• 14 iulie – 84 de persoane au fost ucise în oraşul francez Nisa, după ce un camion a intrat în plin în mulţimea strânsă la manifestările de Ziua Franţei. De asemenea, peste 150 de persoane au fost rănite. Printre acestea şi doi români. Şoferul camionului a fost împuşcat, iar în interiorul vehiculului au fost găsite numeroase arme şi grenade. Şoferul era un bărbat de 31 de ani, de origine tunisină, care trăia în Nisa. Atacatorul se afla în vizorul poliţiştilor, dar nu pentru infracţiuni de natură teroristă

• 15 iulie – Tentativă de lovitură de stat în Turcia. Bilanţul confruntărilor indică peste 290 de persoane care au murit, alţi aproape 1500 fiind răniţi. Ultimele informaţii relevă că aproape 6000 de persoane au fost arestate, iar 21.000 de persoane au fost demise din funcţii după tentativa de lovitură de stat din Turcia: 6.500 de oameni din armată, 9.000 de angajaţi şi superiori din cadrul poliţiei, 3.000 de judecători şi procurori, dar şi 1.500 de salariaţi din finanţe. Între timp, continuă demonstraţiile stradale pentru susţinerea regimului Erdogan, iar numărul celor demişi şi/sau arestat a crescut considerabil.

Autoritățile turce au anunțat că Akin Ozturk, fost comandant al Forțelor Aeriene turce, a recunsocut că a coordonat tentativa de lovitură de stat

• 18 iulie – Cel puțin 21 de oameni au fost răniți, într-un atentat islamist organizat, într-o manieră neconvențională, într-un tren din Germania. Victimele au fost atacate și lovite cu toporul de un tânăr afgan, în vârsta de 17 ani, solicitant de azil, care, pe parcursul atacului, a strigat de mai multe ori ”Allahu Akbar”. Măcelul s-a produs pe calea ferată dintre Ochsenfurt și Würzburg, în landul Bavaria

• 19 iulie – Preşedintele Statelor Unite Barack Obama i-a promis omologului său turc Recep Tayyip Erdogan ajutorul american în ancheta asupra puciului eşuat, dar a chemat de asemenea la respectarea statului de drept

• 20 iulie – Estonia va asigura președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene în a doua jumătate a anului 2017, în locul Marii Britanii, care a renunțat la aceasta, a anunțat un purtător de cuvânt al Consiliului. Ca urmare a acestei decizii, toate președințiile Consiliului UE vor fi devansate cu jumătate de an „în ordinea prevăzută în prezent”

• 20 iulie – Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunțat instaurarea stării de urgență pentru trei luni în Turcia, în urma tentativei de lovitură de stat eșuate cu o săptămână în urmă. „Consiliul nostru de miniștri a decis instaurarea stării de urgență pentru o durată de trei luni”, a anunțat șeful statului într-o alocuțiune televizată. Acest lucru este „necesar pentru a eradica rapid toate elementele organizației teroriste implicate în tentativa de lovitură de stat”, a adăugat el, după reuniuni ale Consiliului Național de Securitate și cabinetului la Ankara

• 25 iulie – În situaţia actuală, Turcia nu se află în poziţia de deveni stat membru UE în viitorul apropiat, iar reintroducerea pedepsei capitale de autorităţile de la Ankara ar duce la încetarea imediată a negocierilor de aderare, a declarat preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker

• 26 iulie – Hillary Clinton, 68 de ani, a fost desemnată oficial la Philadelphia candidat al Partidului democrat la Casa Albă pentru alegerile din noiembrie. Fosta Primă Doamnă intră în istoria politică a Statelor Unite, fiind prima femeie candidată la prezidențiale din partea unui mare partid. Conform rezultatelor de la primare, fosta șefă a diplomației americane a obținut sprijinul majorității delegaților, depășind pragul de 2.382 de voturi necesare pentru a primi învestitura

• 3 august – Coreea de Nord a lansat o rachetă balistică, din partea de est a țării către apele din largul coastelor sale estice, a anunțat statul major al armatei sud-coreene. Lansarea a avut loc la ora locală 7.50 și a fost prima după data de 19 iulie. Lansarea se încadrează într-o serie de încălcări ale rezoluțiilor Consiliului de Securitate al ONU. Racheta lansată, de tip Rodong, cu rază medie de acțiune, a parcurs aproximativ 1000 de km, a declarat o sursă guvernamentală de la Seul. În iulie fuseseră lansate două rachete Rodong și o rachetă Scud cu rază mai scurtă

• 7 august – Comitetul Paralimpic Internaţional a decis suspendarea întregii delegaţii ruse de la Jocurile Paralimpice care vor avea loc la Rio la sfârşitul lunii august

• 8 august – Împăratul Akihito al Japoniei a anunţat, în cadrul unui rar discurs televizat, că îi va fi „dificil” să îşi îndeplinească datoria până la final. „Mă îngrijorez cu privire la dificultatea de a-mi îndeplini funcţiile în calitate de simbol al statului”, a explicat el. Împăratul Akihito al Japoniei, în vârstă de 82 de ani, nu a vorbit însă în mod explicit despre abdicare

• 10 august – Candidatul republican la alegerile prezidențiale din SUA, Donald Trump, a lăsat de înțeles că numai apărătorii dreptului de a deține armă o pot opri pe adversara sa democrată Hillary Clinton sau pe judecătorii pe care ea i-ar putea numi la Curtea Supremă, afirmații care au stârnit noi controverse. Declarația miliardarului a fost interpretată de numeroase media și de mulți observatori ca un apel la folosirea violenței pentru a o opri pe Hillary Clinton sau pe judecători

• 16 august – Parchetul turc a cerut două pedepse cu închisoarea pe viaţă şi o pedeapsă suplimentară de 1.900 de ani de detenţie pe numele fostului imam Fethullah Gülen, acuzat că a urzit puciul eşuat în noaptea de 15 spre 16 iulie. În actul de acuzare, de 2.527 de pagini, aprobat de către procurori din regiunea Usak (vest), predicatorul autoexilat în Statele Unite, a cărui extrădare este cerută de către Ankara, este acuzat că a „încercat să distrugă ordinea constituţională prin forţă“ şi „a format şi condus un grup terorist armat“

• 18 august – Statele Unite ale Americii ar fi început să îşi mute armele nucleare din Turcia în România, la baza de la Deveselu, în contextul în care relaţiile dintre Washington şi Ankara s-ar fi răcit, potrivit EurActiv. Mai precis, este vorba despre 20 de arme nucleare. De altfel, acest transport important ar fi făcut în condiţii de maximă securitate. Conform unui raport Simson Center, SUA avea 50 de arme nucleare tactice la baza militară din Incirlik încă de pe vremea Războiului Rece.

Oficialii Români au dezminţit categoric aceste informaţii

• 25 august – Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a ordonat vaste manevre militare în mai multe regiuni ale Rusiei, inclusiv în cea care include Crimeea și zona de frontieră cu Ucraina, plasând avioane, trupe aeropurtate și Flota rusă a Nordului în stare de alertă maximă

• 27 august – Ministrul german al Economiei, Sigmar Gabriel, a declarat că negocierile pentru Parteneriatul Transatlantic de Comerţ şi Investiţii (TTIP), un acord de liber-schimb negociat între Statele Unite şi Uniunea Europeană, au eşuat

• 31 august – Senatul din Brazilia a votat pentru demiterea preşedintelui Dilma Rousseff, considerând-o vinovată pentru manipularea conturior publice. Şaizeci şi unu de senatori au votat pentru destituirea din funcţie a Dilmei Rousseff, iar 20 au votat împotrivă. După cele şase zile ale procesului de demitere, senatorii au decis că Dilma Rousseff este vinovată pentru încălcarea legilor bugetare

• 1 septembrie – Justiția franceză a suspendat interdicția de a purta burkini pe plajele din Nisa, argumentând că „emoția provocată” de atentatul sângeros comis pe 14 iulie în orașul de pe Costa de Azur nu justifică o asemenea decizie

• 3 septembrie – China și SUA, cei doi principali poluatori ai planetei, au ratificat acordul mondial asupra climatului încheiat în decembrie la Paris, ceea ce accelerează procesul spre intrarea sa în vigoare. Președintele american, Barack Obama, și omologul său chinez, Xi Jinping, au prezentat împreună secretarului general al ONU, Ban Ki-moon, documentele de ratificare a ţărilor lor

• 3 septembrie – Preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său turc Recep Tayyip Erdogan s-au pronunţat în favoarea unor noi măsuri care „să facă să avanseze” relaţiile ruso-turce, după reconcilierea neaşteptată din iunie care a urmat unei perioade de câteva luni de criză diplomatică. „Ne rămâne mult de făcut pentru a restabili pe deplin cooperarea în toate domeniile. Şi vom vorbi despre asta astăzi”, a declarat Putin cu prilejul unei întâlniri bilaterale cu Erdogan de la Hangzhou, care a avut loc în ajunul deschiderii summitului G20

• 4 septembrie – Maica Tereza, laureată a premiului Nobel pentru Pace, o figură emblematică a secolului trecut, a fost declarată sfântă de către Papa Francisc, în cadrul unei ceremonii de canonizare, ce a fost oficiată în Piaţa Sfântul Petru din Roma, în faţa a 100.000 de credincioşi, veniţi din toate colţurile lumii

• 5 septembrie – Preşedintele american Barack Obama şi cel rus Vladimir Putin s-au întâlnit, în cea de-a doua zi a summit-ului G20 din China. Întrevederea nu a debutat sub auspicii optimiste, deoarece negocierile purtate de cele două delegaţii de diplomaţi pentru un armistiţiu în Siria eşuaseră. Preşedintele american Barack Obama şi omologul său rus Vladimir Putin au convenit însă să continue negocierile cu privire la un armistiţiu în Siria

• 11 septembrie – Coreea de Nord a cerut SUA să o recunoască drept „stat dotat cu arme nucleare”, la două zile după ce a efectuat al cincilea său test nuclear, cel mai puternic de până acum

• 13 septembrie – Agenţia Mondială Antidoping (WADA) a confirmat atacul grupului de spionaj cibernetic din Rusia, cunoscut sub numele de Fancy Bear, care a obţinut în mod ilegal accesul la sistemul intern de administrare, ADAMS, prin intermediul unul cont creat pentru Jocurile Olimpice de la Rio. Gazzetta dello Sport a scris că un grup de hackeri ruşi a spart baza de date a Agenţiei Mondiale Antidoping şi susţine că mai multor sportivi din Statele Unite ale Americii li s-a permis să concureze dopaţi la Jocurile Olimpice de vară de la Rio de Janeiro. Printre sportivii menţionaţi se numără jucătoarele de tenis Venus şi Serena Williams şi gimnasta Simone Biles

• 15 septembrie – Angelina Jolie a fi depus actele prin care mariajul dintre ea şi Brad Pitt să înceteze. Motivul este incompatibilitatea cu actualul ei soţ. Actriţa a cerut custodia celor şase copii ai cuplului, cu posibilitatea la Brad să îşi poată vizita copiii la o anumită perioadă de timp

• 18 septembrie – Uniunea Creștin-Democrată a suferit o înfrângere istorică în alegerile regionale din Berlin: a fost eliminată din coaliția de guvernământ pe care o forma cu social-democrații. Partidul anti-imi grație și eurosceptic Alternativa pentru Germania (AfD) va intra în Parlamentul landului, pentru prima oară, obținând 14% din voturi. Popularitatea cancelarului german Angela Merkel a scăzut foarte mult, după ce anul trecut a decis primirea unui milion de imigranți în țară

• 18 septembrie – Partidul președintelui rus Vladimir Putin, Rusia Unită, a obținut majoritatea în alegerile parlamentare din țara sa. Potrivit cifrelor publicate după numărarea a 93% din voturi, Rusia Unită a câștigat 54,28% din voturi. Conform calculelor Comisiei Electorale Centrale, formațiunea lui Putin ar urma să ocupe 343 din cele 450 ale Dumei de Stat (Camera inferioară a Parlamentului). Partidul Comunist se află pe locul al doilea, cu circa 42 de mandate, având 13,54% din voturi, înaintea Partidului Liberal Democrat (partidul naţionalist al populistului Vladimir Jirinovski), care va avea 39 de locuri, iar Partidul Rusia Dreaptă (extrama stângă) va avea 23 de parlamentari (6,2% din voturi)

• 20 septembrie – Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a făcut un apel către liderii lumii prezenţi la Adunarea Generală a Naţiunilor Unite de la Washington pentru a lua măsuri împotriva clericului Fethullah Gulen şi a ”reţelei sale teroriste”, care ar reprezenta un risc la adresa securităţii poporului turc

• 27 septembrie – Democrata Hillary Clinton a câştigat prima dezbatere televizată cu rivalul ei la preşedinţia Statelor Unite, republicanul Donald Trump, potrivit unui sondaj CNN/ORC. Sondajul, dat publicităţii la scurt timp după încheierea dezbaterii care a avut loc la Universitatea Hofstra din New York, a arătat că 62% dintre cei care au urmărit confruntarea consideră că Hillary Clinton a ieşit învingătoare, în timp ce numai 27% au afirmat că dezbaterea a fost câştigată de republicanul Donald Trump

• 29 septembrie – Ţările OPEC au stabilit să reducă producţia de petrol la 32,5 milioane de barili pe zi, de la nivelul actual de 33,24 de milioane de barili pe zi, potrivit unor surse din cadrul OPEC. Acordul este primul încheiat între marii exportatori de la criza financiară din 2008. Ţările producătoare de petrol vor face prevederi individuale pentru fiecare ţară în cadrul următoarei întâlniri formale din noiembrie, potrivit surselor citate.

• 30 septembrie – Bulgaria a interzis portul în public al vălului islamic. Contravenientele vor fi amendate cu 800 de euro. Parlamentul bulgar a decis că portul burqa (veșmânt islamic care lasă liberi doar ochii) este interzis, ca o măsură pentru sporirea securității în spațiile publice. Proiectul de lege din Bulgaria a fost înaintat de coaliția Frontul Patriotic și vine după ce Franța, Belgia sau Olanda au interzis și ele portul burqăi sau niqabului (partea de văl care acoperă fața). Interdicția dictată de Parlamentul de la Sofia nu se va aplica numai cetățenilor bulgari, ci și tuturor celor care se află în Bulgaria temporar

• 2 octombrie – Uniunea Europeană „nu va putea să impună Ungariei voința sa” în problema imigrației, a declarat premierul ungar Viktor Orban, la finalul unui referendum marcat de o respingere fără echivoc a cotelor europene de relocalizare, dar și de un puternic absenteism. „Bruxellesul nu va putea să impună Ungariei voința sa”, a afirmat într-o alocuțiune liderul conservator, subliniind că vrea ca „Bruxellesul să înțeleagă că nu poate ignora voința a 99,2% dintre alegători”. După numărarea a 99,7% din voturi, 98,3% au fost pentru ”nu”, în timp ce rata participării a fost de numai 39,8% din numprul alegătorilor înscriși, fapt ce invalidează referendumul

• 2 octombrie – Guvernul conservator britanic va lansa negocierile de ieşire din Uniunea Europeană (UE) până la sfârşitul lui martie 2017, dar nu va renunţa la unele norme europene. Guvernul va activa „până la sfârşitul lunii martie“ 2017 Articolul 50 din Tratatul de la Lisabona pentru declanşarea procedurii de ieşire din UE, în urma votului de la referendumul din 23 iunie în favoarea Brexit, a declarat pentru BBC premierul britanic Theresa May

• 3 octombrie – Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat un decret privind suspendarea acordului ruso-american care prevede eliminarea plutoniului din ogivele nucleare. Potrivit decretului, Rusia a luat această decizie din cauza apariţiei „unei ameninţări la stabilitatea (sa) strategică în urma unor acte inamicale ale Statelor Unite“, dar şi incapacităţii părţii americane de a-şi respecta angajamentele asumate în domeniul reciclării plutoniului folosit în scopuri militare

• 6 octombrie – Parlamentul din Catalonia a votat în favoarea organizării unui referendum privind independenţa până cel târziu în septembrie 2017, pe fondul tensiunilor crescânde cu administraţia centrală a Spaniei care pune la îndoială legalitatea separării regiunii

• 6 octombrie – Portughezul Antonio Guterres a obţinut sprijinul unanim al celor 15 membri ai Consiliului de Securitate pentru a deveni viitorul secretar general al ONU, au afirmat diplomaţi la sfârşitul unei reuniuni cu uşile închise. El mai trebuie să primească acum aprobarea Adunării Generale a ONU, ceea ce ar urma să fie o formalitate, înainte de a-şi prelua funcţia la 1 ianuarie. Adunarea Generală se va întâlni cel mai probabil săptămâna viitoare pentru a aproba numirea lui Antonio Guterres (67 de ani), fost Înalt Comisar al ONU pentru Refugiaţi

• 8 octombrie – Nepszabadsag, cel mai important ziar de opoziţie din Ungaria şi-a încetat temporar activitatea, mai mulţi jurnalişti de opoziţie afirmând că hotărârea s-a luat la presiunea guvernului

• 10 octombrie – Comunitatea internaţională este în stare de alertă după declaraţiile recente făcute de ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov. Oficialul de la Kremlin a anunţat că Rusia se simte ameninţată de SUA şi NATO din cauza noilor echipamente militare pe care acestea le desfăşoară. Lavrov a comentat şi decizia Moscovei de a suspenda un acord cu SUA în domeniul nuclear, dar a subliniat că Rusia nu va reîncepe să utilizeze în scop militar plutoniul intrat sub incidenţa acestui tratat. Intervenţia ministrului nu este întâmplătoare, ci vine în contextul în care administraţia de la Moscova a criticat de nenumărate ori iniţiativa SUA de a instala elemente antirachetă, în cadrul NATO, în România şi Polonia

• 10 octombrie – Rusia și Turcia au semnat un acord privind realizarea proiectului de gazoduct TurkStream, care va transporta gaz rusesc în Europa pe sub Marea Neagră

• 10 octombrie – Lumea se apropie „periculos de zona roşie”, a avertizat ultimul preşedinte sovietic Mihail Gorbaciov, în contextul amplificării tensiunilor dintre Moscova şi Washington pe fondul conflictului din Siria. „Avem tensiuni în relaţiile dintre Rusia şi SUA. Încrederea reciprocă a intrat în colaps. Mi-am exprimat de multe ori opinia pe acest subiect: trebuie reluat dialogul la toate capitolele, mai ales cel nuclear şi să nu rămânem blocaţi în problemele regionale”, a spus Gorbaciov

• 13 octombrie – Adunarea Generală a Naţiunilor Unite l-a numit oficial pe portughezul Antonio Guterres drept secretar general al Naţiunilor Unite. Antonio Guterres, în vârstă de 67 de ani, îl înlocuieşte pe sud-coreeanul Ban Ki-moon în funcţia de secretar general al Naţiunilor Unite şi va avea un mandat de 5 ani care va începe la 1 ianuarie. Este primul fost şef de guvern care ajunge în această funcţie şi, potrivit unor surse diplomatice de la New York, se aşteaptă ca el să-şi folosească abilităţile de lider şi experienţa pentru a prelua iniţiativa în reglementarea principalelor crize actuale, în special a celei din Siria

• 13 octombrie – Premierul Scoţiei, Nicola Sturgeon, şi-a anunţat intenţia de a prezenta săptămâna viitoare un proiect de lege privind organizarea unui referendum pentru independenţă, spunând că votul în favoarea Brexitului a schimbat condiţiile apartenenţei Scoţiei la Regatul Unit

• 15 octombrie – Mișcare importantă pe scena politică din Republica Moldova: trei partide de opoziţie vor avea un candidat comun la alegerile prezidenţiale care se vor desfăşura la sfârşitul lunii octombrie. Liderul Platformei Demnitate şi Adevăr, Andrei Năstase a anunţat, oficial, că se retrage din cursa pentru funcţia de preşedinte şi o susţine pe Maia Sandu, care conduce Partidul Acţiune şi Solidaritate, fondat în primăvară. Fostul ministru al Educaţiei – care este sprijinit şi de Partidul Liberal Democrat – îl va înfrunta la 30 octombrie pe socialistul Igor Dodon, creditat cu aproximativ 30 la sută din intenţiile de vot

• 17 octombrie – Prim-ministrul irakian Haider al-Abadi a anunţat începerea operaţiunii pentru eliberarea oraşului Mosul, al doilea ca mărime din Irak, de sub controlul reţelei teroriste Stat Islamic, într-un anunţ televizat difuzat în primele ore ale dimineţii

• 18 octombrie – Ruşii au creat şi testat cu succes primele modele ale unei noi arme radioelectronice, unică în lume. Un anunţ în acest sens a fost făcut de către reprezentantul oficial al companiei „ArmHitech-2016“. Primele modele ale noii arme radioelectronice au fost prezentate luna trecută, în cadrul unui eveniment cu uşile închise organizat de Ministerul rus al Apărării

• 18 octombrie – În ciuda protestelor vehemente ale Israelului, UNESCO a adoptat o rezoluţie privind Ierusalimul de Est care este susţinută de ţările arabe în numele patrimoniului cultural palestinian dar, care, pentru statul evreu, neagă legătură milenară dintre evrei şi oraşul sfânt

• 19 octombrie – Camera inferioară a parlamentului rus, Duma de Stat, a aprobat decretul semnat de preşedintele rus Vladimir Putin privind suspendarea acordului cu SUA asupra plutoniului cu destinaţie militară

• 19 octombrie – Negocierile Marii Britanii cu Uniunea Europeană ar putea dura mai mult de doi ani, astfel că ieşirea ţării din blocul comunitar (Brexit) s-ar putea produce după martie 2019 – termenul prevăzut iniţial, conform premierului Theresa May

• 20 octombrie – Liderii Uniunii Europene reuniți la Bruxelles au căzut de acord că Rusia încearcă să slăbească Uniunea. Potrivit președintelui Consiliului European, Donald Tusk, ei „au subliniat tot felul de ostilități din partea Rusiei, de la violări ale spațiului aerian la campanii de informare, atacuri cibernetice, amestec în procesele politice din UE și nu numai”. „Având în vedere aceste exemple, e clar că strategia Rusiei este să slăbească UE”, a spus Tusk într-o conferință de presă, târziu după miezul nopții. „Scopul nostru nu este să creăm tensiuni cu Rusia. Noi pur și simplu reacționăm la pașii făcuți de Rusia. Sigur că UE este permanent deschisă dialogului, dar nu ne vom compromite valorile și principiile”, a insistat președintele Consiliului. „De aceea, am căzut de acord să ne menținem orientarea și mai ales să păstrăm unitatea UE”, a adăugat el.

• 26 octombrie – Candidatul la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova din partea PD, Marian Lupu, a anunţat că se retrage din cursa prezidenţială în favoarea Maiei Sandu. Marian Lupu a declarat că în urma analizelor făcute la partid, s-a stabilit că în turul doi în faţa socialistului Igor Dodon mai multe şanse le-ar avea Maia Sandu, care ar putea aduna în jurul ei un segment mai larg de voturi

• 26 octombrie – Bulgaria a acceptat să plătească companiei ruse Atomstroyexport compensaţii de aproximativ 600 de milioane de euro (655 de milioane de dolari) pentru anularea proiectului centralei nucleare la Belene, pe Dunăre. În iunie, Curtea Internaţională de Arbitraj de la Paris (ICA) a decis că Sofia trebuie să plătească compensaţii pentru echipamentul nuclear comandat de la Atomstroyexport înainte de a anula, în 2012, proiectul Belene, evaluat la 10 miliarde de euro

• 27 octombrie – Autoritățile belgiene au ajuns la un compromis pe tema acordului de liber-schimb dintre Uniunea Europeană și Canada, acord cunoscut sub numele de CETA. Acordul „intrabelgian” va fi trimis ambasadorilor statelor membre ale Uniunii Europene, pentru a fi validat

• 29 octombrie – Premierul spaniol în exerciţiu, conservatorul Mariano Rajoy, a primit votul de încredere al Parlamentului pentru a forma un guvern minoritar, punându-se astfel capăt unei crize politice care durează de 10 luni

• 30 octombrie – Uniunea Europeană şi Canada au semnat, la Bruxelles, acordul istoric de liber-schimb, CETA. Uniunea Europeană a fost reprezentată de preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, de preşedintele Consiliului European Donald Tusk şi de premierul slovac Robert Fico, a cărui ţară asigură preşedinţia prin rotaţie a UE. Canada a fost reprezentată de premierul Justin Trudeau. Preşedintele C.E. a scris pe Twitter, la scurt timp după ceremonie, că CETA reprezintă „noul standard de aur pentru acordurile comerciale”

• 30 octombrie – După primul tur al prezidenţialelor din R. Moldova, câștigătorul va fi decis în al doilea tur de scrutin la 13 noiembrie, când se vor confrunta candidatul socialist, Igor Dodon, și candidata Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu. Conform primelor rezultate parţiale date publicităţii de către Comisia Electorală Centrală, candidatul Partidului Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM), Igor Dodon, conduce în cursa electorală pentru preşedinţie cu 47,98% din voturi, urmat de candidata Partidului Acţiune şi Solidaritate, Maia Sandu, cu 38,71% din voturi. Sunt urmaţi de candidatul independent Dumitru Ciubaşenco, cu 6,03%, fostul premier Iurie Leancă, cu 3,11% şi liberalul Mihai Ghimpu, cu 1,8%

• 30 octombrie – Un cutremur puternic, cu o magnitudine de 6,6 pe scara Richter, s-a produs dimineaţă în centrul Italiei, în zona Ascoli. Cel mai violent cutremur produs în Italia din 1980 încoace a zguduit centrul ţării, iar în zonele de munte a provocat pagube serioase, printre care se numără şi prăbuşirea basilicii Saint Benedict din secolul XIV, în orăşelul Norcia. Cel puţin 20 de oameni au fost răniţi, dintre care doi grav, conform estimărilor iniţiale

• 31 octombrie – Ucraina l-a chemat la Kiev pentru consultări pe ambasadorul ucrainean de la Chişinău, în contextul în care candidatul prorus Igor Dodon, plasat pe primul loc în scrutinul prezidenţial din Republica Moldova, a declarat recent că fosta regiune ucraineană Crimeea aparţine Rusiei

• 31 octombrie – Parlamentul libanez l-a ales în funcția de președinte al țării pe Michel Aoun, apropiat al mișcării șiite Hezbollah, după 29 de luni de vid instituțional la Beirut

• 31 octombrie – Mariano Rajoy a depus jurământul pentru un nou mandat de prim-ministru al Spaniei, în faţa regelui Felipe al VI-lea, punând astfel capăt unei perioade de peste zece luni de criză politică

• 3 noiembrie – Forţele irakiene au intrat pe străzile din oraşul Mosul controlat de ISIS, pentru prima dată în mai mult de doi ani, şi sunt într-o luptă umăr la umăr cu militanţii din prima linie

• 3 noiembrie – Premierul britanic Theresa May nu poate declanşa ieşirea ţării sale din Uniunea Europeană fără acordul Parlamentului. Înalta Curte de Justiţie de la Londra a stabilit că Guvernul are nevoie de votul aleşilor britanici pentru a declanşa Brexit. Guvernul condus de premierul Theresa May a contestat decizia la Curtea Supremă, care se va pronunţa în decembrie

• 8 noiembrie – Republicanul Donald Trump este noul preşedinte al SUA el câştigând 290 de electori, faţă de un minim necesar de 270 de electori, iar democrata Hillary Clinton a câştigat doar 228 electori. Aceasta deşi contracandidata sa a câştigat la votul popular

• 10 noiembrie – Preşedintele în funcţie al SUA, Barack Obama, a catalogat drept „excelentă” conversaţia pe care a avut-o în Biroul Oval cu preşedintele-ales, Donald Trump, noul lider american afirmând că au fost abordate „teme importante” şi lansând un apel la „unitate”

– Preşedintele Barack Obama a lansat un mesaj de unitate către protestatarii anti-Trump, precizând că atât democraţii cât şi republicanii sunt cetăţeni americani şi patrioţi. De asemenea, liderul american a declarat că este totuşi dreptul cetăţenilor de a protesta într-o manieră non-violentă faţă de victoria în alegerile prezidenţiale a lui Donald Trump

• 13 noiembrie – Pe fondul unor nereguli grave la secțiile electorale din străinătate, socialistul Igor Dodon a câștigat alegerile prezidențiale din R. Moldova și va fi liderul republicii pentru următorii patru ani. Dodon a acumulat 52,29% din voturile cetățenilor moldoveni care și-au exercitat dreptul iar Maia Sandu a obținut 47,71 % din voturi

• 13 noiembrie – Premierul bulgar Boiko Borisov a înaintat parlamentului demisia guvernului său minoritar, a anunțat biroul de presă al guvernului într-un comunicat după rezultatul înregistrat la prezidențiale. Boiko Borisov a anunțat că demisionează în urma rezultatului scrutinului prezidențial câștigat de candidatul susținut de Partidul Socialist, Rumen Radev. Borisov și-a anunțat intenția de a demisiona dacă Țețka Țatceva, candidata la președinție pe care a susținut-o, pierde cursa în favoarea lui Radev

• 14 noiembrie – Uniunea Europeană a ajuns la un acord asupra unui plan pentru apărare care i-ar putea permite, pentru prima dată, să trimită forţe rapide de intervenţie în străinătate, în condiţiile în care victoria lui Donald Trump în alegerile din SUA pare să impulsioneze Europa să îşi revizuiască strategia. Planul, stabilit de miniştrii de Externe şi ai Apărării din UE, i-ar putea permite blocului să trimită forţe pentru stabilizarea unei crize înainte ca forţele ONU de menţinere a păcii să poată prelua controlul asupra situaţiei. Planul confirmă intenţia Europei de a acţiona fără Statele Unite, dacă va fi nevoie. “Europa trebuie să poată să acţioneze pentru propria sa securitate”, a spus ministrul francez al Apărării, Jean-Yves Le Drian

• 17 noiembrie – Barack Obama şi Angela Merkel au subliniat importanţa continuării negocierilor pentru semnarea Parteneriatului Transatalantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP) între Washington şi Bruxelles. Cei doi lideri au discutat la Berlin cu ocazia ultimului turneu european al lui Obama în calitate de preşedinte al Statelor Unite

• 17 noiembrie – Preşedintele Recep Erdogan va avea posibilitatea de a guverna Turcia până în anul 2029 şi va beneficia de puteri executive extinse, potrivit propunerilor de modificare a Constituţiei formulate de parlamentarii partidului de guvernământ AK

• 17 noiembrie – Liderii europeni au aprobat ridicarea regimului de vize pentru cetăţenii ucraineni, care călătoresc în anumite circumstanţe în statele blocului comunitar. În acest sens, nu vor avea nevoie de vize ucrainenii care vin în vizite de scurtă durată în UE

• 20 noiembrie – Ambiţia fostului preşedinte Nicolas Sarkozy de a conduce Franţa pentru a doua oară a fost spulberată, după ce el a suferit o înfrângere zdrobitoare în faţa lui Francois Fillon, în prima rundă a alegerilor primare de centru-dreapta din ţară. Alegerile primare sunt văzute de unii ca o primă rundă neoficială în alegerile prezidenţiale din Franţa, nominalizatul de centru-dreapta urmând să se lupte cu liderul de extremă-dreapta Marine Le Pen în cursa pentru ocuparea fotoliului de la Palatul Elysee, anul viitor

• 20 noiembrie – Cancelarul german Angela Merkel și-a anunţat oficial, într-o conferinţă de presă, candidatura pentru al patrulea mandat, la alegerile legislative de anul viitor, „pentru a apăra valorile democratice”

• 20 noiembrie – Președintele Turciei a declarat că țara sa nu ar trebui să persiste în încercarea de a intra în Uniunea Europeană, ci mai degrabă să adere la Organizația de Cooperare de la Shanghai, o structură de cooperare regională coprezidată de Rusia și China. Declarațiile lui Erdogan, publicate de un cotidian turc, vin pe fondul tensionării relațiilor dintre Ankara și Bruxelles, după epurările în masă ce au urmat tentativei de puci din 15 iulie

• 21 noiembrie – Papa Francisc a extins, pentru totdeauna, la nivelul tuturor preoţilor romano-catolici, puterea de a ierta păcatul avortului, un drept ce era rezervat până acum doar episcopilor şi unor duhovnici cu rang special

• 24 noiembrie – Parlamentul European (PE) a adoptat o rezoluţie prin care cere suspendarea temporară a negocierilor de aderare cu Turcia, din cauza reacţiei „disproporţionate“ a puterii de la Ankara după tentativa de lovitură de stat din iulie. Eurodeputaţii au votat cu o mare majoritate (479 la 37) în favoarea rezoluţiei, care nu are caracter obligatoriu şi prin care se solicită Comisiei Europene şi guvernelor naţionale să „îngheţe temporar“ procesul de aderare al Turciei început în 2005

• 27 noiembrie – Câteva mii de persoane au ieșit pe străzile Romei pentru a protesta față de reforma constituțională propusă de premierul Matteo Renzi și pentru care italienii vor ieși la urne în cadrul unui referendum organizat duminică, 4 decembrie

• 1 decembrie – Preşedintele francez François Hollande a anunţat că nu va candida pentru un nou mandat: „Am decis să nu candiez pentru încă un mandat”, a declarat şeful statului într-un interviu transmis în direct de la Palatul Elysée. Este o decizie fără precedent pentru un preşedinte în exerciţiu

• 4 decembrie – Premierul italian Matteo Renzi și-a anunţat demisia după ce votanții din țara sa au respins categoric, prin referendum, propunerile de modificare și reformare a Constiuției. Într-o conferință ținută târziu, la finalul zilei, premierul și-a asumat întreaga responsabilitate pentru rezultatul referendumului pentru care au votat 70% dintre alegători, 60% dintre aceștia respingând modificările propunse de Renzi. Într-o declarație făcută de la sediul guvernului, Renzi a admis că „Nu” a câștigat la referendum de o manieră clară. „Experiența mea de șef al guvernului se oprește aici”. „Am vrut să tai scaune, dar nu am reușit. Scaunul care cade este cel al meu”, a mai arătat premierul italian

• 4 decembrie – Candidatul independent susţinut de Verzi Alexander Van der Bellen a câştigat alegerile prezidenţiale din Austria. Contracandidatul său, extremistul Norbert Hofer, l-a felicitat pentru victorie pe Alexander Van der Bellen printr-un mesaj postat pe Facebook. De asemenea, prezidenţiabilul extremei-drepte le-a mulţumit alegătorilor săi pentru sprijinul demonstrat în cele două scrutinuri din ultimele şase luni

• 5 decembrie – Premierul francez, Manuel Valls, şi-a anunţat demisia de la şefia Guvernului pentru a putea candida la alegerile prezidenţiale de anul viitor

• 6 decembrie – Cancelarul german Angela Merkel a fost realeasă marţi la conducerea partidului său, Uniunea Creştin-Democrată (CDU), pentru alegerile de anul viitor. Delegaţii CDU au votat în proporţie de 89,5% pentru ca Merkel să rămână la conducere

• 7 decembrie – Parlamentul de la Londra a votat covârşitor pentru activarea Articolului 50 şi începerea negocierilor pentru părăsirea Uniunii Europene până la data de 31 martie 2017, aşa cum îşi doreşte premierul. 372 de parlamentari au votat pentru şi 75 împotrivă

• 11 decembrie – Ministrul italian de Externe în exerciţiu, Paolo Gentiloni, a fost mandatat să formeze noul executiv italian, după demisia premierului Matteo Renzi, a comunicat preşedinţia italiană

• 11 decembrie – Cel mai lung tunel feroviar din lume a fost deschis în Elveţia. Tunelul cu o lungime de 57 km străpunge masivul Gotthard şi este şi cel mai adânc din lume, în unele locuri fiind la 2,3 km de suprafaţă. Proiectul inovator le va permite călătorilor să traverseze Alpii, cu trenuri de mare viteză, în 17 minute.

• 12 decembrie – Noul premier italian, Paolo Gentiloni, a anunțat componența guvernului său în care vor fi prezenți mai mulți membri ai cabinetului precedent, printre care ministrul finanțelor, Pier Carlo Padoan

• 12 decembrie – Cristiano Ronaldo a câştigat Balonul de Aur din 2016, devansându-i pe Leo Messi şi Antoine Griezmann. Starul portughez, care a câştigat Liga Campionilor cu Real şi Euro 2016 cu naţionala ţării sale, a ajuns la al patrulea trofeu al carierei, după cele din 2008, 2013 şi 2014

• 13 decembrie – Directorul general al concernului ExxonMobil, Rex Tillerson, a fost nominalizat de Donald Trump pentru funcţia de secretar de Stat în viitoarea administraţie de la Washington

• 13 decembrie – Cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Francois Hollande s-au pronunțat în favoarea unei prelungiri a sancțiunilor Uniunii Europene împotriva Rusiei în legătură cu Ucraina la summitul european din această săptămână de la Bruxelles, unde va fi discutat și acest subiect

• 

  14 decembrie – Miniştrii de Finanţe din zona euro au decis să suspende măsurile de reducere pe termen scurt a datoriei Greciei, după ce premierul grec Alexis Tsipras a adoptat mai multe măsuri sociale

• 14 decembrie – Vladimir Putin rămâne cel mai puternic om din lume, situându-se înaintea lui Donald Trump şi a Angelei Merkel, potrivit clasamentului pe 2016 întocmit de revista Forbes

• 14 decembrie – Tribunalul constituțional spaniol a comunicat că a suspendat proiectul de referendum privind independența Cataloniei, consultare pe care separatiștii doresc să o organizeze în septembrie 2017

• 15 decembrie – Liderii Uniunii Europene au ajuns la un acord cu privire la extinderea pentru o perioadă suplimentară de şase luni a sancţiunilor economice împotriva Rusiei pentru anexarea peninsulei Crimeea şi finanţarea insurgenţei proruse din estul Ucrainei

• 15 decembrie – Casa Albă i-a atribuit președintelui rus, Vladimir Putin, responsabilitatea directă pentru atacurile cibernetice care au perturbat alegerile prezidențiale din Statele Unite

actualizat la 16 decembrie 2016

Răzvan Moceanu