Un nou acord de încetare a focului a intrat în vigoare în Siria iar presa internaţională speculează în legătură cu şansele acestuia să îşi atingă scopul. Potrivit TASS, preşedintele Rusiei a anunţat că au fost semnate trei documente, amintind un acord între guvernul de la Damasc şi opoziţia armată privind încetarea focului pe teritoriul Siriei, un complex de măsuri privind controlul asupra regimului de încetare a focului şi o declaraţie privind disponibilitatea părţilor pentru demararea negocierilor paşnice privind soluţionarea conflictului sirian. Le Soir adaugă că Vladimir Putin a anunţat şi o reducere a prezenţei militare ruseşti în Siria. „Sunt de acord cu propunerea ministrului apărării privind o reducere a prezenţei noastre militare în Siria dar vom continua cu siguranţă lupta împotriva terorismului internaţional”, a declarat preşedintele rus în cadrul unei emisiuni televizate. Publicaţia turcă Haberturk precizează că preşedinţii Rusiei şi Turciei au avut o discuţie cu doar câteva ore înainte de intrarea în vigoare a armistiţiului şi au stabilit că acordul nu cuprinde grupările incluse de Consiliul de Securitate ONU pe lista organizaţiilor teroriste. Noul acord vizează extinderea armistiţiului din Alep către alte regiuni, asigurarea unui flux neîntrerupt de ajutoare umanitare şi impulsionarea procesului politic, mai arată Haberturk. Pe de altă parte, Rusia şi Egiptul au convenit să reia cursele aeriene între Moscova şi Cairo şi au analizat modalităţile de soluţionare a crizelor din Siria şi Libia, notează TASS, amintind că preşedinţii celor două ţări au avut o discuţie telefonică.
La cumpăna dintre ani, presa internaţională trage linie încercând să înţeleagă nemulţumirile şi aşteptările cetăţenilor europeni. Potrivit Stratfor, anul care vine va fi decisiv pentru viitorul Europei întrucât numeroasele confruntări electorale în importante state-membre UE ameninţă Uniunea chiar cu prăbuşirea. Ziarul grecesc Imerisia scrie că 2017 va fi un an greu pentru Comisia Europeană, în care actualul preşedinte Jean-Claude Juncker ar trebui să-şi pună în aplicare sloganul cu care a preluat preşedinţia în urmă cu doi ani „Să aducem Europa din nou aproape de cetăţeni”. Ziarul observă că imaginea UE pare mai întunecată ca oricând, în condiţiile în care criza greacă, criza refugiaţilor, efectul Brexit, ascensiunea continuă a populismului sunt numai câteva aspecte ale unei probleme generale a Uniunii. Reuters vorbeşte despre pietrele de moară care atârnă de gâtul economiei mondiale dar anticipează că anul viitor aceasta va scăpa de ritmul scăzut de dezvoltare la nivel global. Potrivit ziarului grecesc Naftemporiki, cetăţenii din state UE precum Grecia, Franţa, Germania şi Italia cred că ţările lor merg într-o direcţie greşită, fără însă ca acest lucru să se traducă printr-o tendinţă europeană mai generală de a urma exemplul Marii Britanii, care a decis să se retragă din UE. Aceste date rezultă din sondajul online realizat de WIN/Gallup International.
Cele mai recente evoluţii politice de la Bucureşti sunt comentate de presa internaţională. Sub titlul „În aşteptarea unei decizii”, Deutsche Welle scrie că preşedintele român a avut o discuţie cu cel de al doilea premier desemnat de PSD, Sorin Grindeanu, şi îi face acestuia din urmă un scurt portret: „Un bărbat calm, cu multă stăpânire de sine, care pare că resoarbe conflictul potențial în ritmul lent al vorbirii, un politician tânăr dar cu experiență în administrația locală, cu un mandat de deputat la activ și o scurtă trecere pe la Ministerul Comunicațiilor. Nu are experiența politicii internaționale”. Bloomberg comentează – cităm – că „Social-democraţii români l-au nominalizat pe Sorin Grindeanu la şefia următorului guvern, într-o încercare de evita o criză politică, după ce anterioara propunere fusese respinsă de preşedintele Klaus Iohannis”. Şi mai arată Bloomberg că „Întârzierea instalării noului guvern riscă să submineze unul dintre cele mai rapide ritmuri de creştere din UE prin amânarea investiţiilor şi a accesării fondurilor de dezvoltare, un aspect în privinţa căruia România se clasează pe ultimul loc în blocul cu 28 de membri”.
Întocmind un top al celor mai importanţi actori de pe scena internaţională, ziarul polonez Rzeczpospolita îl plasează pe primul loc pe preşedintele nou ales al Statelor Unite, Donald Trump, pe care îl consideră autorul celui mai mare cutremur din politica globală. Fostul premier britanic, David Cameron, se află pe locul doi, publicaţia poloneză motivând că de la marea extindere a Uniunii Europene spre Est, nimic nu a cutremurat-o mai mult ca referendumul în care britanicii s-au pronunțat pentru ieșirea din Comunitate. Numit omul anului de mai multe publicaţii, preşedintele Rusiei Vladimir Putin se află pe locul trei în clasamentul polonez. Fiu al unor marocani simpli, Salah Abdeslam a ajuns simbol al jihadului european și un exemplu al radicalizării rapide a tinerilor musulmani, după ce a organizat atentatele de la Paris din noiembrie 2015. Iar în clasamentul întocmit de publicaţia citată a ajuns pe locul patru. Pe poziţia a cincea se află preşedintele turc Erdogan. „Denumirea de „sultan” atribuită cândva actualului președinte al Turciei părea mult exagerată, dar astăzi nu mai pare”, scrie Rzeczpospolita. „Sfântul Părinte al surprizelor”, Papa Francisc, se află pe locul şase. Şi justifică publicaţia poloneză că adevăratul caracter reformator al pontificatului lui Francisc constă în deschiderea spre omul sărac, slab, exclus, lovit de tragedie. Și în faptul că nu este de acord cu ascunderea păcatelor Bisericii sub covor. Angela Merkel continuă să fie cea mai influentă femeie a lumii însă în acest an, doamna cancelar este clar în umbra bărbaților, conchide Rzeczpospolita, poziţionând-o pe locul opt.
(Florin Matei, Agenţia de presă RADOR)
