Noul ministru de externe desemnat, Teodor Meleşcanu, consideră că este „obligaţia sa morală” ca în această calitate să depună eforturi pentru dezvoltarea relaţiilor între România şi Ungaria, cu atât mai mult cu cât în 1996 domnia sa a semnat, la Timişoara, din partea României, Tratatul de bază româno-ungar. Candidatul la funcţia de ministru de externe al noului guvern social-liberal, care aşteaptă investirea sa, a vorbit despre proiectele privind politica de vecinătate cu prilejul auderii sale, care a avut loc miercuri, în Parlament. Teodor Meleşcanu, în vârstă de 75 de ani, membru al Alianţei Liberarilor şi Democraţilor (ALDE), va prelua pentru a treia oară mandatul de ministru de externe. Anterior a condus timp de doi ani Serviciul de Informaţii Externe (SIE). Teodor Meleşcanu a subliniat în faţa Comisiilor parlamentare pentru politică externă că în opinia sa politica externă promovată de România seamănă cu nişte cercuri concentrice, din care primul şi cel mai important îl reprezintă relaţiile cu ţările vecine. Teodor Meleşcanu a declarat că în prezent relaţiile României cu vecinii săi nu sunt cele mai bune şi, din cauza militarizării regiunii, nici măcar nu mai este valabilă zicala că „cel mai bun vecin al României este Marea Neagră”. Referitor la Ungaria, Teodor Meleşcanu a amintit că, în urmă cu două decenii, când a fost pregătit şi semnat tratatul de bază dintre cele două ţări, el a fost ministrul de externe al României (1992-1996). Şi Acordul de parteneriat strategic este un document important, dar „din păcate a rămas numai la nivel de document”, a subliniat viitorul ministru de externe, care a adăugat: „Primul lucru pe care îl voi face este de a acţiona în interesul îmbunătăţirii relaţiilor cu tările vecine, printre care şi cu Ungaria”. Potrivit ministrului de externe desemnat, în România există un consens naţional în privinţa promovării intereselor naţionale ale ţării în cadrul statutului de membră cu drepturi depline a UE şi NATO. Printre priorităţile mandatului său, Teodor Meleşcanu a menţionat pregătirea preluării de către România a preşedinţiei la UE, în 2019, relansarea „relaţiilor diplomatice tradiţionale”, protejarea românilor din străinătate şi consolidarea diplomaţiei economice./rganciu/menescu
(MTI – 4 ianuarie)
