La început de 2017, presa internaţională speculează în legătură cu perspectivele pe care le aduce noul an în domenii cheie precum relaţiile politice sau securitatea. Ce se va întâmpla cu Uniunea Europeană în anul care abia a început? se întreabă Courrier Internaţional şi previzionează că „Dacă va rămâne doar una, aceea va fi Merkel”. Şi explică în continuare publicaţia citată că „Matteo Renzi şi François Hollande promiseseră să repare Europa. Doreau amândoi să revizuiască funcţionarea unei Uniuni Europene al cărei centru de gravitaţie se înclina deja furios spre Berlin. Primul a fost măturat de referendumul italian din 4 decembrie, în vreme ce al doilea, ca un spectator dezangajat, a asistat la trimiterea Franţei în divizia a doua în timpul cincinalului său. A ieşit şi Regatul Unit care îşi pregăteşte actele de divorţ”. Europa se confruntă cu o „tentaţie naţionalistă”, susţine Diario de Noticias, comentând că „peste tot se intensifică sentimentele împotriva Uniunii Europene. Direcţiile naţionaliste şi protecţioniste, în prezent reprezentate mai ales de partide de dreapta, ispitesc, deşi prin alte tipare, partidele convenţional considerate drept mai de stânga”. Însă ar putea să fie ieşirea din Uniune soluţia pentru problemele cu care se confruntă ţările din Europa? În editorialul din publicaţia portugheză citim că „felul în care este condusă Uniunea alimentează intensificarea sentimentelor împotriva Europei. Cu toate acestea, revenirea la graniţele naţionale nu este soluţia”. The Wall Street Journal vorbeşte despre o „ameninţare crescândă a democraţiei neliberale” în Europa, mai exact momentul în care, după cum spune publicaţia, „cârmuirea de către popor intră în conflict cu drepturile individuale”. Conflictul provine de la alăturarea conceptului de democraţie, „acea structură de guvernare în care deciziile sunt luate, direct ori indirect, de către popor” cu „concepţia politică în care sfera puterii publice legitime este inerent limitată – chiar şi atunci când această putere exprimă voinţa unei majorităţi democrate”, comentează The Wall Street Journal. Despre echilibru şi respectarea democratică a libertăţilor şi a stilului de viaţă vorbeşte preşedintele Turciei, în contextul atacului terorist care a vizat un celebru club de noapte din Istanbul, în noaptea de Revelion. Revendicat de gruparea Statul Islamic, care a cerut militanţilor săi şi „lupilor singuratici” să atace ceea ce înseamnă stil de viaţă occidental, atentatul trebuie condamnat – susţine preşedintele Turciei – pentru că reprezintă o formă de agresiune asupra unui stil de viaţă, citim în publicaţia turcă Hurriyet. „Aşa cum este greşit ca persoanele care nu tolerează chemarea la rugăciune să îi calce în picioare pe predicatori, la fel de greşit este să folosim forţa împotriva celor care nu se roagă. Tot aşa cum noi nu am acceptat ce li s-a întâmplat fiicelor noastre cărora li s-a interzis să intre în şcoli din cauza vălului pe care îl purtau, şi astăzi vom afişa aceeaşi atitudine în cazul în care are loc mişcarea opusă”, a declarat preşedintele Erdogan.
Din actualitatea politică românească, presa internaţională aminteşte că noul guvern condus de Sorin Grindeanu a obţinut votul de învestitură al parlamentului. Associated Press arată că noul premier s-a angajat să oprească mii de români să emigreze, să construiască autostrăzi, să încurajeze consumul de produse locale şi să creeze ceea ce el a numit o Românie normală”. Iar Reuters scrie că „guvernul social-democrat condus de premierul de stânga Sorin Grindeanu a obţinut un confortabil vot de încredere în parlament, marcând întoarcerea PSD la putere după o pauză de un an”.
Privind şi peste Prut, la noua putere care îşi revendică legitimitatea la Chişinău, reţinem din ziarul Timpul că noul preşedinte Igor Dodon a făcut o vizită în Transnistria pentru a discuta cu Vadim Krasnoselski, recent ales şef al administraţiei de la Tiraspol. Russia Today aminteşte că este prima întâlnire din ultimii opt ani a liderilor de pe cele două parţi ale Nistrului. Deutsche Welle arată – cităm – că „Înainte să-și dea acordul în privința întâlnirii, Krasnoselski i-a cerut lui Dodon să se determine încotro vrea să ducă Moldova și să se clarifice ce fel de popor locuiește în dreapta Nistrului – moldovenesc sau român”.
Cu doar câteva zile înainte de schimbarea titularului la Casa Albă, noi dispute apar pe axa Washington – Moscova referitor la alegerile prezidențiale din noiembrie. Preşedintele ales Donald Trump îi ia partea fondatorului WikiLeaks, Julian Asange, care infirmă informaţiile publicate de serviciile secrete americane legate de o posibilă implicare a Rusiei având ca efect modificarea rezultatelor alegerilor prezidenţiale din SUA, scrie New York Times.
Până la tranşarea acestei dispute în Statele Unite, în Franţa opinia publică îşi aminteşte că în urmă cu doi ani, revista satirică Charlie Hebdo a fost atacată de terorişti, atentat în care şi-au pierdut viaţa numeroşi angajaţi ai publicaţiei, aminteşte Le Point. Iar agenţia spaniolă EFE comentează că redacţia revistei satirice Charlie Hebdo va publica astăzi un număr special în care va insista că atacul a fost „o crimă politică” şi va asigura că nu îşi va schimba linia editorială.
Florin Matei, Agenţia de presă RADOR
