„Rusia s-a amestecat în alegerile prezidenţiale din 2016 din Statele Unite prin piratare de informaţii şi prin răspândirea de „ştiri false” şi de propagandă”, scrie Washington Post, iar Los Angeles Times detaliază că mai mulţi şefi ai serviciilor americane de informaţii au susţinut joi, pentru prima dată în mod public, în faţa Comisiei pentru Serviciile Armate a Senatului SUA, că atacurile cibernetice ruseşti reprezintă o „ameninţare majoră” pentru guvernul american, pentru instituţiile sale financiare şi militare, precum şi pentru infrastructura diplomatică, comercială, energetică sau de comunicaţii. Audierea şefilor serviciilor de informaţii vine într-un moment exploziv, în care preşedintele ales Donald Trump continuă să exprime dubii cu privire la interferenţa Rusiei în alegeri, ceea ce îl plasează în dezacord cu agenţiile de inteligence pe care le va comanda în curând, dar şi cu câţiva lideri marcanţi ai partidului său, comentează New York Times. Senatorul republican John McCain vorbeşte despre „atacuri fără precedent la adresa democraţiei” americane şi spune că Washigtonul are nevoie de o nouă strategie pentru combaterea acţiunilor de acest fel, notează Financial Times. „Europenii nu-şi permit să râdă de implicarea Rusiei în alegerile din SUA. Şi ei sunt în bătaia focului”, avertizează The Telegraph, amintind că anul acesta vor fi alegeri în Olanda, Franţa, Germania şi posibil Italia. Nu se ştie dacă Rusia va face acelaşi efort ca în cazul Americii pentru a se amesteca în alegerile din Europa, dar atacurile informatice lansate împotriva Bundestagului în 2015 ar putea fi un indiciu, mai scrie cotidianul britanic. The Telegraph observă că Moscova este interesată în primul rând să scape de sancţiunile impuse de europeni şi americani ca urmare a acţiunilor sale în Ucraina şi a anexării Crimeii. În revista The Cipher Brief.com fostul director interimar al CIA, Michael Morell, vorbeşte despre jocul pe termen lung al Rusiei şi consideră că intenţia lui Putin este de a-l câştiga pe Donald Trump prieten. „Putin joacă pe termen lung. Primul lucru pe care îl va dori este o întâlnire cu președintele Trump, care să aibă drept rezultat o înţelegere – SUA să fie de acord cu eliminarea sancțiunilor occidentale asupra Ucrainei şi, de asemenea, SUA să accepte să nu meargă mai departe cu apărarea antirachetă în România și Polonia, în schimbul unui efort militar comun împotriva ISIS în Siria”. Fostul director CIA consideră că Putin mizează pe faptul că „marii majorităţi a publicului american nu-i pasă cu adevărat de Ucraina sau de apărarea antirachetă din Europa de Est, dar îi pasă de ISIS”.
Turcia continuă să fie ţinta atentatelor teroriste. La cinci zile de la atacul armat de la Istanbul, joi a venit rândul Izmirului, al treilea oraş al ţării, unde explozia unei maşini capcană a făcut cel puţin 2 morţi şi mai mulţi răniţi, constată Le Figaro. Ziarul turc Millyiet scrie că patru organizaţii teroriste luptă împotriva Turciei şi că a sosit momentul unui răspuns dur din partea Ankarei. Presa turcă vorbeşte deschis despre o alianţă cu Rusia în această luptă, arătând cu degetul spre Washington, care, potrivit ziarului Akşam, ignoră conceptul de aliat, găzduindu-l pe clericul Fetullah Gülen, adeversarul lui Erdogan, şi sprijinindu-i pe kurzii sirieni, care la rândul lor ar aproviziona cu arme americane gruparea teroristă PKK, a kurzilor din Turcia. Citându-l pe ministrul turc de externe, cotidianul Akşam conchide că Turcia şi Statele Unite trec printr-o criză de încredere. Această criză riscă să se extindă şi asupra NATO, astfel purtătorul de cuvânt al preşedinţei turce ameninţă că Ankara ar putea decide să închidă baza NATO de Incirlik. Deocamdată se aşteaptă instalarea noului preşedinte american, pentru că există impresia că administraţia Trump va lua mult mai în serios sensibilităţile Turciei, notează Habertürk.
„O lume întreagă se înarmează, mai puţin Europa” titrează Le Figaro, constatând că sunt puţine ţările UE care îşi respectă angajamentul de a aloca 2% din PIB pentru apărare, iar renaşterea imperialismului rusesc şi escaladarea terorismului islamic au găsit o Europă adormită. Şi ascensiunea populismului şi extremismului găseşte un teren slab în Europa, de aceea este nevoie de o combatere fără menajamente a acestor fenomene, este de părere fostul preşedinte al Parlamentului European, Martin Schulz care într-un interviu pentru Suddeutsche Zeitung atrage totodată atenţia că „trebuie să analizăm de unde provin supărarea, dezamăgirea şi deznădejdea celor care votează partide populiste”.
Carolina Ciulu
