România a cerut ONU să facă un sat transilvănean care se mândreşte cu case de secol 18 şi galerii de mină romane intacte sit al Patrimoniului Mondial, printr-o manevră surprinzătoare de al 12-lea ceas care ar putea să-l protejeze de proiectul unei mine de aur.
Cererea de includere a Roşiei Montane în patrimoniul mondial a fost anunţată în momentul în care guvernul lui Dacian Cioloş preda puterea, săptămâna aceasta, noului premier, social-democratul Sorin Grindeanu, câştigătorul (sic!) alegerilor de luna trecută.
Ministrul român al culturii, încă în funcţie, a anunţat într-un comunicat din seara de joi că s-a trimis cererea la Organizaţia Educaţională, Ştiinţifică şi Culturală a ONU (UNESCO).
A fost o măsură neaşteptată a guvernului, întrucât el declara săptămâna trecută că nu va finaliza procedura pentru UNESCO, începută în 2011 şi având legătură cu un conflict pe tema unui proiect aurifer.
„Protejarea comorilor naţionale este una dintre responsabilităţile Ministerului Culturii”, se afirmă în comunicatul publicat online de guvern.
Roşia Montană, care se află deasupra celor mai mari zăcăminte de aur din Europa, este de peste 15 ani în centrul unei bătălii între săteni şi compania minieră Gabriel Resources, înregistrată în Canada.
Gabriel afirmă că proiectul de 1,5 miliarde de dolari pentru construirea celei mai mari mine de aur din Europa ar oferi un imbold major economiei româneşti şi ar crea sute de locuri de muncă în regiunea Transilvania – legendarul cămin al lui Dracula.
Însă locuitorii Roşiei Montane se tem că mina le va distruge satul şi munţii şi terenurile agricole din jur, pe lângă faptul că va polua mediul înconjurător.
ONG-urile au salutat rezervat cererea depusă de guvern la UNESCO, declarând însă că bătălia nu a fost câştigată încă.
„Am câştigat această bătălie de atâtea ori, dar compania tot continuă să revină cu noi aliaţi şi cu noi guverne”, a declarat prin telefon Tudor Brădăţan, purtătorul de cuvânt al campaniei „Salvaţi Roşia Montană”, pentru Thomson Reuters Foundation.
Nimeni de la Gabriel Resources nu a fost disponibil pe moment pentru a da declaraţii.
Opoziţia faţă de mină a declanşat un val de proteste naţionale în 2013, considerate a fi cele mai mari de după marşurile anticomuniste de la începutul anilor ’90.
Sub presiunea ecologiştilor români şi a celor din întreaga lume, guvernul de la acea vreme a blocat proiectul minier, însă anul trecut Gabriel a mutat lupta la tribunalul de arbitraj internaţional al Băncii Mondiale, unde, conform presei, încearcă să obţină compensaţii de 4 miliarde de dolari.
Tribunalul a început audierile pe 23 septembrie, însă nu a stabilit încă o dată şi pentru următoarea rundă.
Articol de Paola Totaro şi Claudia Ciobanu (pentru Thomson Reuters Foundation)
Traducere: Andrei Suba/asuba/czaharia
THE NEW YORK TIMES (SUA), 6 ianuarie 2017 (Reuters)
