Centrul Cultural Media Radio România sărbătoreşte Ziua Culturii Naţionale, 15 ianuarie 2017, prin mai multe evenimente speciale. Printre acestea se numără: o lansare de CD de la Editura Casa Radio, teatru la microfon şi emisiuni speciale, muzică românească şi dezbateri pe marile teme culturale ale momentului, dar şi transmisii în direct de la manifestările dedicate acestei zile.
La Cercul Militar Naţional va avea loc joi, 12 ianuarie, de la ora 15:00, cu prilejul Zilei Culturii Naţionale, prezentarea eseului poetic: Visători la steaua singurătăţii, apărut sub forma unui audiobook la Editura Casa Radio în 2016, un document unic ce conţine imprimarea specială pe care Eusebiu Ştefănescu, împreună cu fiul său, Ion Bogdan Ştefănescu, au realizat-o la Radio România, cu câteva luni înainte ca marele actor să se stingă din viaţă. Eseul pune în oglindă temele esenţiale abordate de către cei doi corifei ai poeziei româneşti: Mihai Eminescu şi Nichita Stănescu.
Tot la Radio România Cultural, duminică 15 ianuarie, de la ora 16:00, se va auzi în direct, din Aula Bibliotecii Centrale Universitare din Bucureşti: Gala Tinerilor Scriitori. Cartea de poezie a anului 2016. A fost deja făcut anunţul volumului câştigător al marelui premiu, pentru cea mai bună carte de poezie a anului trecut: „ascultă cum plâng parantezele” de Nora Iuga, Editura Cartea Românească. Amănunte pe www.radioromaniacultural.ro.
Teatrul Naţional Radiofonic a cuprins în programele Radio România Cultural o serie de spectacole speciale. Astfel puteţi asculta, duminică, 15 ianuarie,de la ora 0:30, în seria „Mari spectacole”: Cezara de Mihai Eminescu. Dramatizare de Georgeta Răboj. Regia artistică: Cristian Munteanu şi Decebal de Mihai Eminescu. Adaptare radiofonică de Liliana Zenne. Regia artistică: Constantin Dinischiotu.
Din seria „Biografii, memorii” (ora 5:00) veţi putea asculta: Scrisorile lui Mihai Eminescu. Scenariu radiofonic de Alexandru Tatos.
„Teatrul Naţional Radiofonic pentru copii” (ora 9:00) a programat: Făt Frumos din lacrimă de Mihai Eminescu. Scenariul şi regia artistică: Mihai Lungeanu, iar „Teatrul Naţional Radiofonic” vă invită să ascultaţi, de la ora 14:00: Mihai Eminescu – Veronica Micle. Replici. Scenariu de Puşa Roth şi Costin Tuchilă. Muzica: Laurenţiu Profeta. Toate aceste spectacole au distribuţii excepţionale, cu mari voci ale scenei româneşti din toate timpurile. Amănunte pe: http://tnr.srr.ro/
De la ora 19:00, Radio România Cultural şi Radio România Muzical transmit în direct de la Sala Radio concertul aniversar Lipatti 100 susţinut cu ocazia Zilei Culturii Naţionale de Orchestra Naţională Radio, dirijor Cristian Oroşanu, avându-i solişti pe pianiştii Sergiu Tuhuţiu şi Matei Rogoz şi pe pe soprana Teodora Gheorghiu. Recită actorul Ion Caramitru. Eveniment organizat de Radio România în parteneriat cu Institutul Cultural Român.
Pe 15 ianuarie, la Radio România Muzical pot fi ascultate înregistrări ale unor celebri interpreţi români şi lucrări ale celor mai importanţi compozitori autohtoni.
În cadrul emisiunilor Allegro de week-end şi Grădina de sunete (orele 7:00-9:50 şi 10:30-12:30), aveţi întâlnire cu muzica creată de Paul Constantinescu, Sigismund Toduţă, Marţian Negrea, George Enescu, dar şi cu mari nume de interpreţi români: Mihaela Ursuleasa, Ludovic Bacs, Elena Ganţolea, Horia Andreescu, Alexandra Dariescu, Radu Lupu, Constantin Silvestri, Cristian Mandeal.
Emisiunea Cutia cu amintiri (orele 16:00-17:00) aduce o înregistrare emblematică a Simfoniei fantastice de Hector Berlioz, realizată sub bagheta dirijorului Ionel Perlea de Orchestra Simfonică din Bamberg.
Soprana Angela Gheorghiu, una dintre marile voci ale prezentului, este protagonista unui Portret nonconfomist (orele 17:30-18:00).
Iar la Planeta jazz (orele 18:00-19:00), etno-jazzul este în prim plan, cu nume ca Johnny Răducanu, Aura Urziceanu şi Maria Răducanu.
De la ora 21:30, Opera în interpretări de referinţă aduce o înregistrare a operei Andrea Chenier de Umberto Giordano, realizată în anul 1971 de câteva dintre marile nume ale teatrului liric românesc: Cornel Stavru, Nicolae Herlea, Maria Slătinaru, printre alţii.
